Potrivit directorului Flotei de Dragare a Dunării din Ruse, statul bulgar încearcă să blocheze activitatea firmei, potrivit Rador, care citează publicația bulgară Capital.
Instsalaţiile de dragare sunt montate de obicei pe o platformă plutitoare, cu care se sapă fundul unui rezervor pentru scoaterea materialelor inerte - nisip, balast, pietriș etc. Dragarea este o activitate de excavare care să mențină un fluviu navigabil pe tot parcursul anului.
Privaţi, dar dependenţi de stat
Compania "Flota de Dragare a Dunării - Ruse" a fost înființată în urmă cu 55 de ani. Inițial, a fost un departament al "Navigaţiei fluviale", apoi a devenit o întreprindere. A fost privatizată în 1997. Atunci, director executiv a fost inginerul Valeri Ivanov, care a reușit să îi convingă pe muncitori să nu îşi dea cupoanele pentru diferite fonduri pe linia privatizării în masă, ci să încerce să cumpere întreprinderea. Astfel au colectat 600 de cupoane și au obţinut 26,4%.
În anul 2003, compania condusă de Ivanov "Flota de Dragare a Dunării - Invest" SA cumpără procentele de la "Doverie Holding", iar astfel obţine 77,85% din firmă și devine proprietar majoritar. Valeri Ivanov însuşi deține pachetul majoritar de acțiuni de la "DFF-Invest AD". Întreaga sa viață e legată însă de această firmă, unde şi-a început activitatea în 1997. Întreprinderea extrage din fluviu materiale inerte pentru lucrări de construcție și din acest motiv sloganul firmei este "Fiecare construcție începe de la noi".
Sediul acestei companii se află pe malul Dunării și este foarte vizibil în special datorită macaralelor mari. Aici lucrează 130 de angajați, iar rezultatelefinanciare arată venituri constante de-a lungul anilor. "Înainte de schimbări, Flota de Dragare a Dunării a fost dotată de către stat", povesteşte inginerul Ivanov. După privatizare, însă, a început să câștige. Cu active cu tot, compania are acum un capital 10 milioane de leva (5 milioane de euro), în primii ani ca persoană juridică privată, firma realizează un profit, care uneori ajunge la aproape 2 milioane de leva, adică 1 milion de euro
După 2012 lucrurile se schimbă. Potrivit inginerului Valeri Ivanov, statul a majorat brusc taxele pentru ridicarea aluviunilor și acestea sar de la 10 stotinki la 1 leva. În același an, profitul firmei a scăzut la doar 4.000 de leva, iar următorii doi ani au fost ani de pierderi. Fiindcă această firmă furniza materiale de construcții, dar în perioada de criză de după 2010, afacerile au scăzut în acest domeniu.Compania de dragare areușit să iasă din această gaură în 2015 și 2016 datorită restabilirii domeniului construcțiilor și creșterii economiei, dar în 2017 statul a făcut din nou o mișcare bruscă - de data aceasta taxele pe aluviuni a fost mărită de la 1 leva la2,50 leva per metru cub. Rezultatul este din nou o pierdere de peste 1 milion de leva pentru firmă. Ivanov spune că în anul 2018 au reușit din nou să obțină un profit mic.
Viața inginerului Ivanov a trecut efectiv pe malul Dunării. El crede că statul îi distruge afacerea. "Pe de o parte, activitatea noastră este benefică pentru fluviu, pe de altă parte - mulți oameni cred că aducem pagube pentru că luăm din țărm".
Anual, spune el, fluviul aduce către cursul inferior 10 milioane de metri cubi de aluviuni. Până în 1990, Fondul de Dragare a Dunării a ridicat aproape 5 milioane de mc, iar de cealaltă parte a coastei, pe partea română, s-a ridicat cam tot atât. Treptat, activitatea a scăzut la 500.000 de metri cubi, iar în ultimii ani şi la 250.000. În 2017, volumul a scăzut la 100.000 de metri cubi, o cantitate critică.
În această situație, fluviul începe să scadă și acest lucru împiedică navigaţia. "Înainte, au fost 4-5 praguri de aluviuni pe an, ceea ce a împiedicat navigaţia, acum sunt 30-35, ceea ce e o piedică în principal în aval", spune Ivanov.
Potrivit răspunsului ministrului bulgar al transporturilor, Rosen Jelyazkov, la întrebarea deputatului Partidului Socialist Bulgar, Pencho Milkov, la începutul anului 2019, blocările de nave în sectorul bulgăresc în 2017 au fost în număr de 57, iar în anul 2018 au fost 59 de nave blocate. Situaţia e deosebit de critică în special în luna august, septembrie și octombrie, când nivelul fluviului scade foarte mult, mai ales în partea inferioară între Somovit și Silistra.
Cum a ajuns Ruse un port înnămolit
Acest lucru loveşte în special în portul Ruse. Primarul Plamen Stoilov, care este de la partidul GERB, a declaratcă anual în Ruse acostează câte 300 de nave cu turiști. Potrivit acestuia, în 6 luni, partea inferioară a fluviului este inutilizabilă, deoarece formează aluviuni. "Dar întreţinerea nivelului Dunării este o problemă de stat și acesta ar trebui să intervină", spune Plamen Stoilov.
Conform acestuia, a existat un proiect de dragare în partea de jos a apei, dar banii au fost redirecționaţi către metroul din Sofia. Soluţia durabilă este consolidarea malurilor, pentru a se ridica nivelul fluviului, dar aceasta este problema interstatală, între Bulgaria și România.
Ca răspuns la o interpelare parlamentară, ministrul transporturilor a răspuns că în 2018 a fost încheiat un contract-cadru de trei ani pentru dragare în vederea îmbunătățirii condițiilor de navigație pe şenalul navigabil în zonele critice în volum de 256.000 de metri cubi. Contractul respectiv, care este de 6,8 milioane de leva, a fost câștigat de o companie din Varna. Inginerul Ivanov spune, pe baza experienței sale, că pentru a fi navigabil fluviul, este necesar anual să se scoată cel puțin 5 milioane de de metri cubi de aluviuni.
În urmă cu un an şi jumătate, un expert de rang înalt în cadrul Direcţiei Generale pentru „Mobilitate și Transport“ a Comisiei Europene a declarat că dintre toate țările prin care trece Dunărea, Bulgaria este cea care, în mod evident, nu își îndeplinește obligațiile care îi revin privind întreţinerea fluviului.
„Dintre toate proiectele legate de infrastructura de transport internațional în Bulgaria, acesta ne creează cele mai multe dureri de cap. Trebuie urgent să dragămDunărea așa cum trebuie. În ultimii trei ani, bulgarii nu fac acest lucru“, a spus sursa, care este în legătură cu guvernul bulgar. Noul contract pe trei ani este un răspuns în acest sens.
România e invidiată în Bulgaria
Bulgaria însă pare să rămână serios în urmă. Acum zece zile, Associated Press a transmis că România va primi aproape 60 de milioane de euro pentru a-şi moderniza rutele navigabile de transport pe Dunăre.
Agenția o citează pe Corina Creţu, care în afară de faptul că este româncă, este și comisar pentru politica regională al UE. Banii provin din fondurile de coeziune ale Uniunii şi vor fi investiţi în modernizarea a două ecluze în estul României, care fac legătura între Dunăre și Marea Neagră și, în afară de faptul că vor face navigația fluvială mai sigură, vor proteja şi malul româneasc de inundații. Potrivit Corinei Creţu, aceast lucru va creşte cu cel puțin 50% navigația fluvială.
Primăria Ruse construieşte un nou port fluvial modern, care se înscrie în deschiderea visată a oraşului către fluviu. De aceea aceste lucruri îi îngrijorează. În prezent, industria de croazieră a Dunării este în ascensiune și are un potențial imens. "Se poate spune că până la Viena și Budapesta există ambuteiaj de nave, dar acestea ajung cel mult până la Porţile de Fier. Până aici ajunge în prezent doar 10% din traficul de croazieră. În primul rând, din cauza faptului că fluviul nu este navigabil la noi. În al doilea rând, aici ar veni turiști datorită Deltei Dunării, unde există atracții dezvoltate de către români, dar în perimetrul bulgar nu au ce să facă din punct de vedere turistic. Dezvoltarea acestui turism necesită o planificare pe termen mai lung, deoarece sectorul funcționează pe cicluri de trei ani", spune Eleonora Ivanova, director executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Române.
"Flota de Dragare a Dunării" are şi o altă problemă - "Natura 2000". Cel mai mare obstacol pentru curățarea fluviului este „Natura 2000“, pe teritoriul căreia se află peste 70% din suprafața apei. Și acolo nu se poate efectua activitate economică. Ne acuză că îi deranjăm pe pescari şi că se sperie peştii, dar peştele nu stă într-un loc, noi nu îl prindem, ci scoatem materiale inerte - nisip, pietriș și nămol, cu care eliminăm pragurile", a spus inginerul Valeri Ivanov. Ecologiştii susţin că trebuie să se găsească modalităţi mai prietenoase pentru întreţinerea Dunării. Până când acestea se vor găsi însă, ea va rămâne nenavigabilă pe anumite sectoare.
