Linkuri accesibilitate

România continuă să fie în topul ratei deceselor de Covid-19 din Europa. Care sunt cauzele


Medici în costume de protecție împotriva coronavirusului
Medici în costume de protecție împotriva coronavirusului

În ultimele 24 de ore, România a înregistrat cel mai mare număr de decese din Europa, dar nici datele pe ultimele două săptămâni nu arată cifre mai îmbucurătoare. Specialiștii cer măsuri mai ferme din partea autorităților și subliniază că românii trebuie să respecte regulile de igienă și distanțare.

Președintele Klaus Iohannis le-a cerut, la rândul său, românilor să respecte regulile de distanțare și măsurile de igienă pentru a încerca oprirea răpândirii noului coronavirus.

„Măsurile care trebuie luate sunt cele simple, clare: mască, distanță, igienă”, a spus președintele Iohannis, care a precizat că nu își dorește să se revină la impunerea de restricții, însă acest lucru ar putea fi luat în calcul pentru anumite locuri, astfel încât „lucrurile să nu iasă de sub control”.

România ocupă locul al treilea în UE la rata deceselor provocate de Covid-19 în ultimele două săptămâni la 100.000 de locuitori, arată datele Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

În prezent, rata deceselor pe ultimele 14 zile, raportată la 100.000 de locuitori este cea mai mare în Malta cu 3 ,6, Spania, cu un indice de 3,4, urmată de și România cu 2,9.

Față de următoarea clasată, Cehia, indicele României este de două ori mai mare.

În total, potrivit celui mai recent raport al ECDC, opt state au un indice peste 1: Spania, Malta, România, Cehia, Franța, Ungaria, Croația, Bulgaria.

Cu toate acestea, în ceea ce privește numărul de cazuri noi de SarsCov-2, România se situează pe locul 13, cu un indice de 103,6, în creștere accelerată de la 83,8, cât era la începutul lunii septembrie.

De altfel, miercuri, a fost ziua în care România a raportat cel mai mare număr de infectări de la începutul pandemiei – 2.158 – iar numărului de decese a fost cel mai mare din UE – 33. Și numărul pacienților din ATI a ajuns la 550, reprezentând aproape jumătate din numărul de paturi ATI pe care le are România.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, șeful DSU, Raed Arafat, și ministrul de Interne, Marcel Vela, au avut din acest motiv, miercuri, o teleconferință cu prefecții pe această temă.

Ce spun medicii despre cauzele mortalității ridicate

Atât timp cât nu luptăm să prevenim boala și nu respectăm regulile și nu suntem foarte responsabili cu sănătatea noastră, nu vom putea stopa creșterea pandemiei
dr Virgil Musta

Medicul Virgil Musta, șeful Secției de Boli Infecțioase de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, subliniază, pentru Europa Liberă, că mortalitatea mare este legată de numărul de cazuri severe depistate, dar pe măsură ce vor apărea mai multe cazuri de infectare se așteaptă să apară și mai multe forme severe.

El atrage atenția că, deși potrivit statisticilor, 80% din cazuri sunt forme ușoare și medii și doar 20% sunt forme severe, prevenția este absolut necesară.

Pe de altă parte, Adrian Marinescu, medic primar la Spitalul de boli infecțioase Matei Balș din București, atrage atenția că printre motivele care plasează România pe locurile fruntașe în Europa este și variația mare a ratei mortalității de la un spital la altul.

Totuși, în opinia lui Virgil Musta, principalul motiv pentru care rata mortalității rămâne atât de ridicată în România este faptul că starea generală de sănătate a românilor este precară – rata mare de diabet, obezitatea, bolile cardio-vasculare, bolile pulmonare -, pe de o parte, iar pe de alta, lipsa unor programe de educație sanitară.

Mai este și faptul că mortalitatea și formele severe depind și de momentul în care te prezinți la spital. Sunt persoane care nu doresc să se interneze, din diferite motive. Dar, în momentul în care se desaturează și nu mai respiră, vin cu leziuni severe pulmonare, cu 70% din plămâni distruși, este dificil să mai poți face ceva. Când toate mecanismele sunt sunt declanșate, e foarte greu să fie întoarse”, a spus, pentru Europa Liberă, doctorul Virgil Musta, atrăgând atenția că sunt pacienți care se prezintă la spital și după o săptămână de când sunt bolnavi, punându-se pe ei și pe cei din jurul lor în pericol.

Tot el atrage atenția că, din evaluările lor, „ putem spune cu o oarecare aproximație că există risc de evolutie severă sau nu. Și [pacienții, n.r.] trebuie să știe că în a 5-a, a 7-a zi de boală poți, la un moment dat, brusc să evolueze sever. Și atunci trebuie să fie mai atenți”.

Pe de altă parte, medicul Adrian Marinescu argumentează că un rol în creșterea numărului de decese îl are și modul în care se face monitorizarea pacienților care nu sunt internați și fac complicații, riscând să ajungă în ultima clipă la spital.

El subliniază și că lipsa numărului de paturi la ATI este problematică, mai ales în condițiile în care deja jumătate din numărul total de paturi este ocupat cu pacienți.

Numărul de paturi de la terapie intensivă contează, dar în măsura în care capacitatea de ocupare este la jumătate față de capacitatea totală, dar nu este o distribuție uniformă. Și atunci se poate întâmpla ca, la nivelul Capitalei, unde adresabilitatea este mare, să fie depășite aceste paturi de terapie și pacientul să fie nevoit să fie mutat dintr-un loc în altul sau un pacient, care e pe secție normală, și evoluează prost să nu aibă posibilitatea să aibă loc la terapie intensivă în timp real. Sunt factori care influențează mortalitatea”, spune doctorul Marinescu.

La rândul său, medicul Musta de la Timișoara subliniază necesitatea respectării regulilor de distanțare și purtatul măștii fiindcă, în caz contrar, „va fi foarte greu pentru că, atât timp cât nu luptăm să prevenim boala și nu respectăm regulile și nu suntem foarte responsabili cu sănătatea noastră, nu vom putea stopa creșterea pandemiei”.

De altfel, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins arată că protejarea feței cu mască poate reduce expunerea la virusuri, limitând atât transmiterea cât și bolile grave.

De aceea, el spune că așteaptă de la autorități un control mai mare și sancțiuni pe măsură în cazul nerespectării regulilor pentru prevenirea răspândirii Covid-19.

„Eu cred că rolul principal [al autoritățlor] în momentul de față este să vegheze la respectarea regulilor și acolo unde nu se respectă, acolo unde se adună oameni [fără respectarea regulilor de distanțare, n.r.] trebuie aplicată legea, indiferent ce fel de adunări sunt. Nu poți lăsa lucrurile să meargă așa în continuare. În momentul în care se observă că autoritățile sunt ferme, poate conștientizează și lumea riscurile la care se supune. Dacă s-au primit amenzi mari, poate lumea va fi mai atentă”, mai subliniază el.

Pe de altă parte, Adrian Marinescu crede că românii care nu respectă regulile anti-Covid sunt puțini, însă tot el recunoaște că „cei puțini vor infecta pe cei mulți. Este un virus care se transmite foarte ușor”.

Totodată, medicul Marinescu spune că autoritățile ar trebui să decisă creșterea numărului de spitale Covid, nu doar a paturilor de terapie intensivă, în special în zonele roșii. „În Capitală ai nevoie de mai multe locuri”, spune el.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG