Cum împinge votul școala în online. De ce „este o brambureală totală”

Școlile din București și din mai multe județe din țară unde vor fi organizate secții de vot la alegerile locale din 27 septembrie au fost trimise inițial să-și facă online cursurile încă de joi, 24 septembrie, prin decizii ale comitetelor pentru situații de urgență locale, iar restul au fost anunțate de ministrul Educației, Monica Anisie, să-și trimită elevii acasă de vineri, 25 septembrie.

Astăzi, o nouă hotărâre la nivel central a dat școala peste cap: toate școlile din România unde vor fi secții de vot își vor face cursurile online, timp de trei zile în preajma alegerilor locale: vineri, luni și marți. Școala se reia după cele trei scenarii ale pandemiei de Covid-19, de pe 30 septembrie.

Măsura este necesară, motivează autoritățile, pentru a igieniza și dezinfecta incintele secțiilor de vot. Rareș Voicu, președinte al Consiliului Național al Elevilor și licean în Brăila, este de acord că măsura era necesară: „Înainte de apariția pandemiei, școlile aveau nevoie de cel puțin o zi pentru a organiza secțiile de votare în interior. Cu o zi înainte se sigilează secția de votare, nu mai poate intra nimeni. Are sens deci să se facă igienizarea de pe 25 pe 26”.

Totuși, ce nu era necesar era haosul creat de autorități și anunțul făcut de pe o zi pe alta. „Problema este că măsura a venit foarte târziu la nivel național, adică tocmai astăzi. În contextul în care mai multe comitete județene pentru situații de urgență din țară și cel din București au dat hotărâre pentru suspendarea cursurilor și pentru ziua de joi, 24. Așa că există un haos generalizat, oamenii nu știu ce să mai creadă. Este o brambureală totală”, explică Rareș Voicu, pentru Europa Liberă.

Și profesorii au fost luați prin surprindere, iar planurile și organizarea le-au fost date peste cap, după cum subliniază directoarea liceului „Miguel Cervantes” din București, Camelia Rădulescu.

„A fost o bâlbâială cu acea zi de joi, care ne-a dat planurile peste cap, pentru că în primă fază am anunțat părinții că și mâine va fi zi de online. Am revenit asupra deciziei, pentru că s-a dat acea hotărâre. Încercăm să menținem o linie și să mergem pe orarul pe care îl avem fizic, pentru că elevii deja trebuie să intre într-un ritm, să aibă puțină ordine în ce trebuie să facă”, spune profesoara.

Nu faptul că școlile unde sunt secții de vot vor fi dezinfectate și organizate mai strict, din cauza pandemiei, deranjează, ci gestionarea defectuoasă a situației, spune și Rareș Voicu.

„Dacă e ceva ce pot să condamn ferm este lipsa de coerență și lipsa de predictibilitate a Ministerului Educației și nu numai a lui, ci și a altor entități guvernamentale. Vorbeam cu colegi de-ai mei și mi-au spus că sunt consternați de modul cum este gestionată situația. E clar că e nevoie de o dezinfecție în profunzime a școlilor înainte și după votare, dar aveam nevoie să știm din timp cum se va proceda”, explică președintele Consiliului Național al Elevilor, pentru Europa Liberă.

Viața de profesor în online: scapă cine poate

Cele mai multe școli și-au ținut deja cursurile online încă din primăvară, când școlile au fost închise în starea de urgență. Totuși, nu peste tot în România școlile și elevii au resursele și pregătirea necesare pentru a ține cursuri pe internet. De altfel, în prezent, cele mai multe școli din România, aproape 13.000, își desfășoară cursurile față în față cu elevii. Multe dintre ele vor trebui să treacă peste noapte iar în online, chiar dacă numai pentru trei zile.

„Infrastructura nu se asigură de pe o zi pe alta și nici pregătirea. Sunt mulți profesori care nu au făcut cursuri online, vor fi nevoiți să o facă prima oară. Toate au un început, însă e foarte important ca aceste măsuri să fie anunțate din timp, astfel încât și profesorii, și elevii să aibă timp să se pregătească”, arată Rareș Voicu.

Nu toate școlile din România și nici toate cadrele didactice au atins nivelul de care povestește directoarea liceului „Cervantes”, din sectorul 1 al Capitalei, unde cursurile au început oricum, pe 14 septembrie, în scenariul galben hibrid, adică elevii au fost împărțiți în ture, jumătate online, jumătate la școală, cu excepția claselor terminale (8 și 12) și a celor primare.

Aici, profesorii s-au organizat singuri, povestește directoarea Camelia Rădulescu, pentru Europa Liberă: „Avem experiența lunilor aprilie-iunie, când am fost cu toții în online. Acum, și părinții au căpătat experiență, și noi și mai multă experiență, știm ce trebuie să facem. Am făcut conturi pe Google Classroom. Am avut niște ateliere de formare, ținute de niște colege care sunt mai pricepute și care au învățat singure tutoriale pentru Google Meet. Unele colege au rămas pe Zoom, pentru că deja au plătit niște abonamente acolo. Dar majoritatea vom fi pe această platformă G Suite, pe care o avem la nivelul liceului. Nu pot să zic că funcționează nemaipomenit cu transmisia online, pentru că nu are cum să funcționeze foarte bine. Dar toți colegii se străduiesc, și-au achiziționat singuri tablete grafice, lumea încearcă să facă față și acestei provocări”.

În Bucureşti, doar 146 de unităţi de învăţământ nu au secții de votare în incinte, conform Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Ele își vor continua cursurile cu elevii ca și până acum:

• 36 unităţi în sectorul 1
• 31 unităţi în sectorul 2
• 27 unităţi în sectorul 3
• 25 unităţi în sectorul 4
• 23 unităţi în sectorul 5
• 4 unităţi în sectorul 6

Cele mai multe școli din România, 12.948, își desfășoară cursurile cu elevii față în față. 4.406 unități de învățământ merg pe scenariul hibrid, adică elevii sunt împărțiți jumătate în online, jumătate în bănci, la ore cu excepția celor din clasele primare și a celor din anii terminali (8 și 12). Doar 302 școli fac toate cursurile în online.

Această împărțire pe scenarii, decisă de Ministerul Educației, are la bază un criteriu epidemiologic legat de pandemia de Covid-19: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile, raportat la 1.000 de locuitori. Dacă acesta este sub 1 într-o localitate, se poate merge pe scenariul verde față în față, dacă este între 1 și 3 se poate merge pe scenariul galben, hibrid, iar dacă este peste 3 se intră în scenariul roșu, exclusiv online.

Măsuri stricte de igienă și distanțare, la vot

Guvernul a decis desfășurarea alegerilor locale din 27 septembrie sub niște reguli noi, adaptate pandemiei de Covid-19 și restricțiilor necesare împotriva ei.

• toată lumea din incinta secțiilor de votare trebuie să poarte mască de protecție.
• alegătorii trebuie să păstreze o distanță de un metru între ei, la fel și organizatorii procesului electoral.
• dezinfecția periodică și după fiecare contact direct cu alte persoane a mâinilor participanților la procesul electoral;
• dezinfecţia sediilor secţiilor de votare;
• circuite separate de intrare şi de ieșire în sediul secţiei de votare şi în localul de vot
• amplasare de flacoane cu soluție dezinfectantă, pe bază de alcool, pentru mâini, marcate corespunzător, precum și a recipientelor unde se vor arunca măștile și mănușile folosite;
• asigurarea prin grija primarilor a personalului tehnic care va măsura temperatura participanţilor la procesul electoral, la intrarea în sediul secţiei de votare. Tot primarii trebuie să asigure și termometrele non-contact și materialele dezinfectante.
• numărul maxim de persoane în sala unde se votează nu trebuie să depășească 15 persoane, cu tot cu comisia.
• vor intra maximum 5 alegători în sala de vot, iar la intrare și ieșire vor trebui să își dezinfecteze mâinile.
• alegătorul va fi instruit să își îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanță de minimum 1,5 m față de operatorul de calculator și membrii biroului electoral al secției de votare. După identificare, alegătorul își va repoziționa masca acoperind nasul și gura.
• se va evita contactul dintre alegători și membrii comisiei din secția de vot, la înmânarea actului de identitate, a buletinelor de vot și a ștampilei de vot.
• timbrul autocolant cu mențiunea votat va fi aplicat singur de alegător, pe actul de identitate, sub supravegherea membrilor comisiei.