Linkuri accesibilitate

România nu face recurs la CEDO în cazul Kovesi, dar e obligată să facă o reformă constituțională


Laura Codruta Koevesi, șefa Parchetului European

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a hotărât să nu meargă mai departe în procesul câștigat în primă instanță de fosta procuroare șefă anticorupție, Codruța Kovesi, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului împotriva statului român. CEDO a decis că fostei șefe a DNA i-au fost încălcate două drepturi fundamentale: la liberă exprimare și dreptul de acces la o instanță.

România folosește această oportunitate politico-diplomatică pentru a demonstra că lucrurile s-au schimbat la București și că actualul guvern este gata să-și asume toate consecințele pierderii procesului, adică schimbări de substanță în legislația care definește statul de drept și chiar modificări ale Constituției, multe dintre ele semnalate ca nereguli și de Comisia Europeană în Rapoartele anuale asupra justiției.

Practic, în următoarele șase luni, România trebuie să trimită la CEDO un plan concret cu termene până la care se angajează să facă toate modificările legislative cerute pe Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

România ar fi putut folosi procedura apelului la Mare Cameră până miercuri, 5 august 2020. Acest lucru ar fi putut duce la continuarea procesului împotriva Codruței Kovesi, care între timp a preluat conducerea Parchetului European.

Agentul guvernamental pentru CEDO a propus însă renunțarea la acest pas, iar minstrul de Externe, singurul care poate decide în astfel de situații, a fost de acord că procesul cu actuala șefă a Parchetului European nu ar fi sănătos pentru România.

Dincolo de mesajul pe care vrea să-l transmită România prin acest gest, există rațiuni clare care decurg și din logica procesului de până acum: unanimitatea cu care cei 7 judecători de Cameră au luat decizia în cauza Kovesi contra României. Apoi, doar circa 5% din totalul cererilor depuse la Marea Cameră sunt acceptate. În cauzele îndreptate împotriva României au fost pronunțate în ultimii treisprezece ani de Marea Camere doar 16 hotărâri, dintre care doar două au avut loc ca urmare a cererii guvernului român, restul fiind solicitate de reclamanți.

În plus, potrivit specialiștilor din Ministerul de Externe, formularea de către statul român a unei cereri de retrimitere ar putea avea un impact negativ asupra Mecanismului de Cooperare și Verificare, iar Raportul asupra justiției pe care îl face Comisia Europeană ar putea constata un regres în domeniul statului de drept, ceea ce poate avea consecințe asupra României, mai ales în ceea ce privește banii pe care îi poate accesa.

Pe de altă parte, actualul guvern a decis să nu mai apeleze Marea Cameră și pentru a demonstra în afara țării ce mare este diferența între liberali și social-democrați. În plus, asumarea deciziei așa cum este cea dată deja de CEDO obligă România să repare legislația referitoare la statul de drept și, în special, să garanteze prin lege de acum înainte independența procurorilor, inclusiv prin blocarea pe viitor a unor revocări abuzive chiar cu ajutorul Curții Constituționale, cum s-a întâmplat în cazul Kovesi.

Este în interesul României să accepte hotărârea CEDO în cazul Kovesi, chiar dacă această acceptare vine la pachet cu monitorizarea punerii în practică a deciziei judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Pe 5 mai 2020, CEDO a decis că România a încălcat drepturile omului în cazul demiterii fostei șefe a DNA. Kovesi s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului că a fost demisă abuziv, după un lung șir de artificii juridice care l-au obligat în final pe președintele Klaus Iohannis să o demită în 2018 la începutul lunii iulie.

Kovesi a fost numită în 2013 în fruntea Direcției Naționale Antiocrupție, iar în 2016 a primit un nou mandat, după ce sub conducerea ei instituția a făcut dosare consistente pentru oameni politici cu mare greutate, de la Sebastian Ghiță, parlamentar PSD, intim cu fostul șef al SRI, la Liviu Dragnea, care în 2017 a impus o contrareformă juridică aspru criticată de Comisia Europeană. Codruța Kovesi a vorbit, la rândul ei, despre felul în care liderii politici cu probleme penale au schimbat sistemul anticorupție. O acuzație invocată în revocarea ei.

Deranjați mai degrabă de acțiunile dure ale DNA, decât de criticile Codruței Kovesi, Liviu Dragnea și fostul ministru al Justiției Tudorel Toader decid să o dea jos cu orice preț. În februarie 2018 începe procesul revocării șefei DNA, care durează aproape jumătate de an, dar în care Codruța Kovesi nu are posibilitatea să reclame fondul problemei în fața unei instanțe.

Președintele Iohannis a refuzat în primă instanță să semneze revocarea și, pentru a ieși din impas, prim-ministra Dăncilă a sesizat Curtea Constituțională invocând un conflict de natură constituțională provocat de președinte, o jonglerie care n-ar mai trebui să se repete după cum a decis CEDO.

Judecătorii Curții Constituționale și-au continuat însă meciul politic după decizia CEDO, fără să pară să fi înțeles esența mesajului transmis de Curtea Europeană a Drepturilor Omului: Curtea Constituțională nu trebuie să mai ia decizii care să ducă la revocarea cuiva, fără a exista o cale de apărare și nu trebuie să se mai implice în revocarea unui procuror, încălcându-i acestuia dreptul la liberă exprimare.

În 13 cauze, CEDO a decis modificări constituționale, pe care statele care au pierdut procese în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului au fost nevoite să le aplice: Ucraina, Slovacia, Turcia, Albania, Armenia, Georgia, Grecia, Italia.

VIDEO

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Sute de civili au fost răniți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00
XS
SM
MD
LG