Linkuri accesibilitate

România la porțile Schengen. Politicienii au nevoie de un țap ispășitor și încurajează valul naționalist


Eșecul neaderării României la spațiul Schengen este și unul diplomatic. Pentru a-l camufla, politienii de la putere încurajează valul de naționalism apărut ca rezultat al frustrării. O mișcare riscantă de care ar putea profita AUR. (Lucian Bode și omologul său Gerhard Kerner).

Românii își varsă năduful pentru neaderarea la spațiul Schengen asupra Austriei. A dispărut până și proverbialul simț al umorului. Frustrarea și gustul răzbunării iau adesea forma naționalismului, suveranismului și extremismului, întreținute de multe ori chiar de politicienii de la guvernare.

Decizia cancelarului austriac, Karl Nehammer, de a folosi dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, cu argumente lipsite de orice susținere, a generat o reacție furibundă a românilor pe pagina sa Facebook.

Accesările au crescut spectaculos în două zile, iar comentariile merg de la critici față de schimbarea poziției peste noapte la insulte în termeni prea puțin amabili și până la acuze de putinism și promisiuni de represalii.

„Când Kremlinul îți face agenda, cauți să găsești și nod în papură să îți motivezi ineptiile. Sper ca România și Bulgaria să își folosească dreptul de veto împotriva tuturor intereselor Austriei”, i-a scris Florin Mone cancelarului Nehammer.

„Trebuie să evitem companiile deținute de austrieci, asta e cea mai bună decizie pe care noi oamenii o putem lua. Guvernul nostru e prea slab… atunci să facem noi ceva. Fără profit nimic nu funcționează” , scrie Răzvan Antonio.

Alții îi urează cancelarului să piardă alegerile, îl amenință că o vor trimte pe Șoșoacă la negocieri, cer boicotarea tuturor companiilor austriece, de la bănci, benzinării și rafinării la asigurări.

Schengen | Românii au luat cu asalt pagina de Facebook a cancelarului austriac
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:37 0:00

Chiar și urarea „Sărbători fericite”, postată de cancelarul Austriei joi dimineața, ziua votului în JAI, a stârnit furia românilor, care s-au întrecut în comentarii ostile, unele în germană.

Austria, țapul ispășitor pentru a camufla eșecul diplomatic

Frustrarea provocată de menținerea României la porțile Schengen creează condițiile ideale pentru amplificarea unui val naționalist, suveranist și chiar eurosceptic.

El nu este însă întâmplător, fiind amplificat de presă, de politicieni chiar din partidele mainstream, nu doar din cele extremiste, cum este AUR.

Există riscul creșterii partidelor populiste, rusofile, antioccidentale, există risc de instabilitate politică”.există riscul creșterii partidelor populiste, rusofile, antioccidentale, există risc de instabilitate politică”.

Există riscul creșterii partidelor populiste, rusofile, antioccidentale, există risc de instabilitate politică.

Scopul mesajelor care fac din Austria țapul ispășitor este camuflarea eșecului diplomatic și guvernamental, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.

Căci este un eșec, pentru că, totuși, rămâne inexplicabil cum diplomația română sau, de ce nu?, serviciile de informații nu au reușit să afle din timp poziția Austriei sau ceea ce se află în spatele ei pentru a acționa.

„Au nevoie să găsească un țap ispășitor, mai ales președintele Iohannis și PNL, pentru că ei înșiși au ridicat foarte mult miza. Nu știu ce semnale au avut în cursul anului, mai ales în toamnă, pentru că președintele Iohannis și guvernul au spus că vom intra în Schegen după ridicarea MCV. Probabil planul era să se prezinte cu o victorie răsunătoare de politică externă. Acum trebuie să caute un țap ispășitor. Președintele e mut ca de obicei, dl. Ciucă nu înțelege nimic, dl Bode e lider de facto la PNL și doar n-o să cadă pe el și atunci trebuie să cadă pe străini, e cel mai simplu”, susține Ovidiu Voicu.

Răzbunarea, meteahnă nepieritoare

De data aceasta, „străinul” este Austria cu tot ceea ce reprezintă aceasta- politicieni, companii, vacanțe la schi.

Mai înainte a fost Olanda. În octombrie, când parlamentul olandez a votat o rezoluție împotriva primirii Bulgariei și României în spațiul Schengen, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan vitupera și amenința cu provocarea unei crize alimentare la nivel european.

„Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care tranzitează zilnic România spre piețele occidentale, în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia? Nu ne obligați să jucăm și noi dur. Am fost mult prea eleganți și mult prea tăcuți până acum. Nu suntem mai puțin europeni decât cei din vest”, declara Rareș Bogdan.

Narațiunile preferate din acea perioadă speculau pe tema portului Rotterdam care ar fi avut de suferit din cauza celui din Constanța și a „tainului” pe care aceasta l-ar fi așteptat.

Dar nimic nou sub soare, în 2011, Traian Băsescu, supărat foc pe opoziția Olandei la Schengen, a declanșat așa-numitul „război al lalelelor”, amenințând și cu unul al laptelui.

Astfel de frustrări, precum se vede, sunt nepieritoare. Ieri, după decizia din Comitetul JAI și veto-ul Austriei și al Olandei ( care a vizat însă doar Bulgaria), Rareș Bogdan îndemna vehement toate companiile românești de stat să-și închidă conturile la băncile austriece și să le mute la alte bănci.

Așa încât nu e de mirare că cetățenii obișnuiți apasă și ei pedala cât pot: cer să nu mai fie cântat Mozart, ca românii din Austria să-și concediu o lună ca să falimenteze economia. Nu în ultimul rând au descoperit că Hitler era austriac.

De pildă, cei din grupul schiorilor, au reacționat la sugestia ministrului Turismului, Daniel Cadariu, de a se orienta spre alte destinații din Europa, nu doar spre Austria.

Alternativele sugerate de schiori, mulți prea puțin dispuși să renunțe la vacanțele deja antamate și la sutele de kilometri de pârtii bine întreținute, sunt vendeta: de la retragerea banilor de la BCR și Raiffeisen, boicotarea benzinăriilor OMV și Lukoil, până la să „limităm tăierea de păduri (bineînțeles dacă am vrea - dar nu prea vrem ) ca să îi lăsăm fără obiectul muncii pe Schweighofer și dacă ne gândim putem fi mult mai creativi, ca să le pară rău că ne-au călcat pe coadă”.

Câștigătorii unui val de naționalism vor fi extremiștii

De aici și până la un val de naționalism și suveranism nu este decât un pas. Unul de care vor profita în primul rând partide extremiste precum AUR.

„S-ar putea ca partidele care propagă astfel de mesaje să aibă o problemă, mai ales PNL, pentru că, de fapt, câștigătorii reali vor fi extremiștii, cei de la AUR și alții asemenea lor”, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.

N-ar fi de mirare să profite, pentru că, de exemplu, deputatul Ninel Peia (fost AUR, acum PSD), cere ieșirea României din Uniunea Europeană. „ Noi spunem ROEXIT”.

Comentariile în favoarea unui Roexit, merg în direcția suveranismului și antieuropenismului. La fel și cele de la postările de pe Facebook-ul lui George Simion, care a ținut o conferință de presă la Bruxelles, alături de europarlamentarul Cristian Therhes, sub sloganul „Data viitoare votați patrioți, nu mai votați hoți impotenți”.

”Până când se tot îngenunchiază în fața străinilor, care nu au făcut absolut nimic pentru România în afară de-a o jefui la maxim?... bine-nțeles, cu acceptul zișilor noștri conducători...”, scrie Oncu Cirici Maria.

Sociologul Ovidiu Voicu spune că AUR va profita de cazul Schengen și ar putea crește din nou în sondaje.

„După începerea războiului din Ucraina, bazinul AUR s-a plafonat, ba chiar discursul lor suveranist, antieuropean chiar a mai scăzut puțin, nu mai avea energie în ciuda încercărilor cu nunta lui Simion, cu prezența permanentă la România TV. Această întoarcere din condei a cazului Schengen poate să le dea energia de care aveau nevoie și să reînceapă o creștere periculoasă pentru România”.

Un astfel de curent nu ar fi însă singular în România, se înscrie într-o mișcare mai amplă europeană, care a prins aripi și în Statele Unite în timpul președinției Trump.

„Toate aceste frustrări, nemulțumiri care apar în țările europene, cu atât mai mult în țări periferice ale Uniunii Europene, cum sunt România și Bulgaria, nu fac decât să alimenteze curentele politice eurofobe, naționaliste, suveraniste, antioccidentale și, indirect, rusofile”, spune pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG