Pe profesoara Carmen Dimitriu, care predă de trei ani cursuri de limba română la Universitatea din Tel-Aviv, ca angajat al Institutului Limbii Române din Bucureşti, atacul Iranului asupra Israelului de sâmbătă noaptea a surprins-o la Ierusalim.
„Am auzit bubuituri puternice, am avut curaj să ies puțin afară să văd ce se întâmplă, fiind într-o curte interioară foarte ferită. Am văzut pe cer luminile respective (de la drone și rachete, n.r.), am intrat înapoi în casă, am auzit din nou bubuituri și imediat au început și alarmele”, povestește ea.
Obișnuiește să meargă frecvent în weekend, începând de vinerea, în inima Țării Sfinte, în „Ierusalimul vechi”, centru spiritual deopotrivă pentru creștini, evrei și musulmani.
Orașul vechi este înconjurat de ziduri foarte groase, clădirile din interiorul perimetrului fiind considerate ele însele adăposturi, subliniază profesoara.
„Cred că (n.r. bubuiturile) au ținut 5-10 minute, apoi s-au auzit iar zgomote, despre care am aflat ulterior că veneau de la sunetul anihilării dronelor în aer”, adaugă ea.
Conexiunile la internet nu au căzut şi a reuşit să ia legătură cu rudele îngrijorate de acasă.
„Dumincă lucrurile au revenit la normal!”
Vorbește calm, dar suspină discret, mărturisind că nu și-ar fi imaginat că în secolul XXI poți trăi scene înfricoșătoare, precum un atac cu sute de rachete, „cum vezi doar în filme.”
În cei trei ani de când locuiește și predă în Tel-Aviv a ajuns să admire capacitatea israelienilor de a depăși astfel de episoade.
„Duminică toată lumea și-a reluat activitatea, clopotele au început să bată. În oraș toată lumea s-a pus în mișcare. Era o zi însorită, cu terasele deschise, cu piețele deschise. Oamenii grăbiți mergeau dintr-o parte în alta, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Activitatea s-a reluat în modul cel mai normal cu putință”, spune profesoara, care între timp a și revenit la Tel Aviv.
„Oamenii s-au dus din nou la muncă, doar şcolile s-au închis, ca măsură de precauţie. Însă doar clasele primare fac cursuri acum, restul sunt în vacanţa de Pesah (Paştile evreieşti, care anul aceste sunt între 22-30 aprilie, n.r.)”, explică ea.
Chiar dacă de un atac al Iranului se vorbește de mulți ani, au surprins numărul mare de proiectile lansate și faptul că atacul a fost lansat direct din Iran spre Israel, spune Dragoș Nelersa (55) de ani, dublu cetățean, român și israelian, stabilit de 20 de ani în Israel.
„Au fost sute de rachete trase, în special rachete balistice, rachete cu încărcătură grea, foarte periculoase și mai greu de interceptat. E ca o declarație de război la adresa Israelului”, spune el.
De loc din București, jurnalist de profesie, conduce Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, din Israel.
Locuiește în orașul Rishon Letzion, la 30 de kilometri distanță de Tel-Aviv, și spune că la el în localitate alarmele nu s-au auzit.
„Cred că a fost doar o întâmplare că nu a sunat alarma și la noi, pentru că, potrivit unei statistici, acestea au sunat în 688 de localități în timpul atacului, practic aproape pe tot teritoriul. Au sunat mai ales la Ierusalim, au fost bubuituri foarte puternice, ne-au spus chiar cei de la biserica românească de acolo.”
A fost de altfel surprinzător că atacurile s-au îndreptat și asupra Ierusalimului, unde ar fi fost interceptate numeroase rachete, în condițiile în care este orașul celor trei mari religii - iar aproximativ o treime din locuitori sunt musulmani - explică el.
Chiar dacă alarmele nu au sunat la Rishon Letzion, cei doi copii ai familiei „au dormit în camera-adăpost a locuinței.”
Este o cameră specială, cu pereți și ușă foarte groase, la care se adaugă obloane de fier care în momentul în care sunt trase transformă camera într-un spațiu ermetic.
„Suntem pregătiți din timp, am cumpărat apă, mâncare, de la supe instant la conserve. Avem cumpărat inclusiv un generator mic, pentru că temerea era că ar putea fi lovită o centrală electrică și că vom rămâne fără curent o perioadă mai lungă de timp. Avem și baterii, lanterne, un minim în caz că reușește un atac precum cel de sâmbătă să treacă de sistemul de apărare israelian”, explică bărbatul.
„Ne-am uitat ca la artificii!”
La Ierusalim trăiește Haem Abu Lafi, cetăţean palestiniano-român, arhitect şi președintele Asociației de Prietenie Româno Palestiniană.
Este de părere că, deşi masiv, atacul de sâmbătă „a fost şi un pic de teatru”, fiindcă toată lumea ar fi ştiut că urma un astfel de atac şi că nimeni nu a coborât în buncăre.
„N-a căzut absolut nimic, nici în Ierusalim, nici în Haifa, nici în Tel Aviv.
Tot ce a fost, a fost în cer. A fost ceva cunoscut, au vrut să arate «uite, suntem iranieni, suntem aici»”, spune el.
Bărbatul subliniază că nici comunicaţiile nu au fost afectate.
„Nimic nu s-a oprit. Nici internet, nici telefon, nimic, nimic.
Unii au urcat pe terasă că să vadă. Hai să vedem ce se întâmplă și parcă au fost, cum să vă spun, artificii!”, conchide el.
Locuinţe cu camere protejate, populație antrenată
Chiar dacă nu a provocat moartea cuiva sau pagube însemnate, intensitatea atacului a fost mare, subliniază Dragoş Nelersa.
Însă, într-o țară unde conflictele cu organizaţii militante precum Hamas şi Hezbollah durează de zeci de ani, măsurile de prevenție sunt foarte bine organizate.
În blocurile mai noi, camerele protejate din fiecare apartament sunt situate pe aceeași coloană, astfel că „în caz că blocul este lovit direct de rachete puternice, această coloană rămâne în picioare. Au existat astfel de situații, în care coloana de camere protejate a rămas în picioare și nu au fost victime, pentru că oamenii s-au adăpostit”, spune Nelersa.
În ultimii 30 de ani nici nu s-au mai emis autorizaţii de construire dacă blocurile sau casele nu au fsot prevăzute cu astfel de camere protejate.
În blocurile vechi sunt folosite ca adăposturi casa scării, unele camere protejate pe etaj sau „buncărele” amenajate la parterul imobilelor.
Familia Nelersa a folosit adăpostul din apartament după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, în condițiile în care rachetele organizaţiei militante s-au îndreptat, la fel ca în alte rânduri, spre Tel-Aviv, traversând în aer oraşul în care locuiește, povestește jurnalistul.
În funcţie de direcţia din care se trage, oamenii ştiu şi câte minute au la dispoziţie să se adăpstească şi există şi aplicaţii de telefon care le arată acest lucru.
Profesoara Carmen Dimitriu spune că, la universitatea unde predă, sala de lectură se transformă la nevoie în adăpost.
„E dotată cu cazane cu apă şi cu dulapuri în care este mâncare, dar nu au fost folosite niciodată. În aceste adăposturi se intră în general 10-15 minute, cât sună alarmele. În general toată lumea are apă din abundenţă în casă, în primul rând pentru că aici e foarte cald”, explică ea.
Există totodată şi adăposturi publice, astfel încât, dacă cineva este pe stradă şi sună alarma, merge acolo, se adăposteşte, după care îşi reia activitatea.
MAE: Nu au fost solicitări de asistenţă consulară!
După atacul Iranului asupra Israelului de sâmbătă noapte, serviciile diplomatice ale României din Israel nu au primit solicitări de consultanţă consulară, transmite pentru Europa Liberă Ministerul Afacerilor Externe.
Reprezentanţii ministerului au menţionat că, prin serviciile regionale, „monitorizăm situația si suntem în legătura cu cetățenii români”.
Ei au reamintit recomandarea adresată cetățenilor români încă din 7 octombrie, după atacul Hamas, „de a evita orice călătorie în Statul Israel, Palestina, Republica Libaneză și Republica Islamică Iran.”
Informații cu privire la avertismentele de călătorie sunt disponibile pe pagina de internet a MAE.
Ministerul le mai recomandă cetățenilor români care se află în aceste state „să manifeste precauție, să se informeze din surse oficiale cu privire la evoluțiile de securitate și să respecte cu strictețe eventualele recomandări/instrucțiuni ale autorităților locale”.
Ca urmare a atacului de sâmbătă, zborurile dintre România şi principalul aeroport din Tel-Aviv au fost perturbate.
Pe Aeroportul Otopeni, duminică, zborurile către Israel au fost fie anulate, atât la plecări, cât şi la sosiri, fie au avut întârzieri și de câteva ore, conform TVR Info.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, Iranul a lansat peste 300 de drone, rachete balistice și rachete de croazieră asupra Israelului.
99% dintre acestea au fost interceptate și anihilate de armata israeliană, în colaborare cu partenerii americani, britanici și francezi.
Posibilitatea unui atac a fost anticipată de Israel și partenerii săi, după ce Iranul anunțase că va riposta la raidul aerian israelian asupra consulatului iranian din Damasc, în care au murit mai mulți generali ai Teheranului.
Peste 200.000 de evrei născuţi în România, respectiv urmaşi ai familiilor născute în România, trăiesc în Israel, conform datelor oficiale.
Alţi români locuiesc temporar acolo.
Pelerinajele românilor la Sfântul Mormânt, suspendate
Și Patriarhia Română a suspendat pelerinajele pe care credincioșii români le fac la Sfântul Mormânt „într-un context în care tensiunile și chiar atacurile escaladează”, a declarat marți la One2One purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.
„Recomandarea Pathiarhiei Române coincide întotdeauna cu recomandarea Ministerului Afacerilor Externe”, spune Vasile Bănescu, în contextul în care MAE recomandă evitarea oricărei călătorii, la un nivel de alertă de 8 din 9.
„Întotdeauna există un dialog cu Ministerul Afacerilor Externe care, la rândul lui, firește, este în dialog cu statul Israel (...). Sfatul, dacă se poate numi așa, este cel legat de prudență. În mod cert, nici nu se poate pleca într-un context în care tensiunile și chiar atacurile escaladează. În perioada în care vorbim noi acum pelerinajele sunt suspendate. Nu avem niciun pelerin plecat în Israel. Repet, în momentul în care vorbim noi. Pe măsură ce lucrurile se vor desluși, se va reconfigura, firește, un alt proiect al acestor pelerinaje. Oricum nu se pleacă, în condiții în care există fie și o umbră de risc”, spune Bănescu.
