Linkuri accesibilitate

De ce refuză mulți români vaccinarea, deși le mor zilnic sute de semeni


Numărul românilor vaccinați cu două doze este puțin peste 34% din populația eligibilă. Printre țările Uniunii Europene, doar Bulgaria are un procent mai mic.

România trece prin cea mai grea perioadă a pandemiei. Cu mii de infectări noi și cu sute de morți zilnic, Valeriu Gheorghiță spune că România a devenit un fel de Lombardia din Italia de la începutul pandemie. Mulți români ignoră însă soluția vaccinării.

Dacă în primele luni ale anului, românii se înghesuiau să prindă un loc la vaccinare, această tendință s-a oprit după ce 30% din populație s-a vaccinat. De ce nu vor două treimi dintre români să se vaccineze? Sunt bariere psihologice față de vaccin sau au greșit autoritățile?

Statistica din ultimele zile arată că din totalul pacienților decedați în 6 octombrie - 331, 303 erau nevaccinați, în timp ce 28 erau vaccinați dar prezentau comorbidități.

Pe 7 octombrie au fost 282 de pacienți decedați, dintre care 260 erau nevaccinați și 22 vaccinați. Dintre pacienții decedați vaccinați, 20 prezentau comorbidități și 2 nu prezentau comorbidități. Majoritatea celor care au decedat de Covid și au fost vaccinați au avut și alte boli grave.

Sociolog: Nivelul de înțelegere, proporțional cu vaccinarea

Sociologul Marian Preda, rector al Universități din București, arată că sunt mai multe cauze pentru care marea majoritate a românilor refuză vaccinarea. Printre acestea este și nivelul de înțelegere.

„Sunt studii și articole care arată că există o corelație între rezultatele de la testele PISA și procentele de vaccinare din diverse țări, este o corelație destul de puternică. Cu alte cuvinte, nivelul de educație al populației se corelează cu capacitatea de a înțelege explicațiile celor care promovează o astfel de soluție pentru oprirea pandemiei- vaccinul”, spune sociologul.

„Ignoranții spun că dacă cineva a murit și era vaccinat rezultă că degeaba te vaccinezi. Dar doar 10% dintre cei vaccinați au risc de infectare, în schimb au risc de infectare uriaș cei care nu sunt vaccinați. Despre asta e vorba: despre capacitatea de a înțelege procente. Vaccinul nu garantează sută la sută imunitatea, dar crește enorm șansele de a nu te îmbolnăvi sau de a avea o formă ușoară a bolii”, a mai spus Marian Preda.

Sociologul arată că la noi există și o lipsă de încredere în deciziile autorităților.

„În alte țări campaniile de vaccinare au fost campanii clare, naționale, cu toți agenții de presă care au promovat vaccinarea și cu guverne care au impus ferm condiții de vaccinare. /.../ Aproape toți românii din Spania sunt vaccinați pentru că la locurile lor de muncă li s-a cerut asta, printr-un mesaj simplu de la angajatori, care nu-și permit să aibă angajați care lipsesc cu săptămânile de la locul de muncă din cauza infectării”, a spus sociologul.

În România, specialiștii remarcă la unison o neîncredere majoră a populației față de autorități. La aceasta ar contribui, după cum spune psihologul Daniel David, propriile bâlbâieli ale politicienilor. În plus, după cum arată medicul Octavian Jurma, în prezent, politicienii au îndepărtat specialiștii și conduc ei gestionarea pandemiei, în funcție de propriile agende, ceea ce a dus la situația actuală.

Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță a ajuns în momentul în care îi roagă pe oameni să aibă încredere în medici. „Avem nevoie să ne fiți alături, să ne ajutați, să aveți încredere în noi".

Marian Preda susține că, în România, 45% din populație trăiește la țară, iar acolo sunt comunități care s-au obișnuit să supraviețuiască fără soluțiile moderne, fără medici, pentru că nu există multe cabinete medicale în mediul rural.

„Aceste comunități văd că a mers până acum așa, de ce n-ar merge și de acum? Pe de altă parte, comunitățile din mediul rural, fiind foarte mici, nu au avut multe cazuri, iar atunci când au avut, au adoptat strategia explicațiilor facile: 'a fost o excepție, poate n-a fost Covid'. La fel se întâmplă și prin anumite cartiere mărginașe ale orașelor”, mai spune Marian Preda.

„Avem diferențele acestea culturale, capacitatea de a înțelege mesajele, neîncrederea în specialiști, neîncrederea în guvernanți care promovează o anumită campanie /.../ Lucruri similare se întâmplă și în țări cu contexte similare, așa este și Bulgaria care are o populație rurală semnificativă, iar scorurile la testele PISA sunt mai mici”, a mai spus sociologul.

România și Bulgaria au cele mai mici rate de vaccinare din Uniunea Europeană. Danemarca, Portugalia și Franța sunt în fruntea clasamentului cu procente de peste 90% din populație vaccinată. România și Bulgaria sunt la coada clasamentului cu procente de 34%, respectiv 23 % pentru populația care a fost vaccinată complet.

Marian Preda arată că există oameni care nu se vaccinează cu motive justificate de sănătate, dar ei nu trebuie luați ca etalon. „Asta nu înseamnă că nu există o minoritate care are legitimitate să nu se vaccineze, există contraindicații, există excepții. Nu cred că trebuie să le impunem lor să se vaccineze, dar nu trebuie să-i luăm ca exemplu și să nu se mai vaccineze nici ceilalți”, a spus sociologul.

9 posibile explicații ale celor care nu se vaccinează, dar nu sunt antivacciniști

Motivele pentru care oamenii nu se vaccinează sunt analizate în toate statele. Sunt oameni care refuză vaccinarea cu toate că văd că sute de oameni mor zilnic de Covid. Într-un articol pentru The Conversation, psihologul Rob Reddick vorbește despre nouă bariere psihologice care duc la ezitarea sau refuzul vaccinul anti-Covid.

„În spatele refuzului de a fi vaccinat, există un spectru emoțional complex care animează comportamentul și alegerile fiecărei persoane”, consideră psihologul care spune că în afară de motivele religioase și culturale, sau condițiile de sănătate care justifică refuzul vaccinului, alegerea de a refuza vaccinarea poate fi explicată și printr-o serie de alți factori.

  • Neînțelegerea și lipsa de informații. Oamenii nu înțeleg necesitatea vaccinării, mulți întrebându-se de ce să vaccinăm tinerii dacă ei sunt mai puțin vulnerabili la virus.
  • Teama de a fi înțepat și de vaccinuri. Unii oameni au o teamă puternică de a fi înțepați sau de durerea legată de vaccinare. Deși această teamă poate părea irațională pentru ceilalți, este ceva de care ei suferă intens. Altor oameni le este frică de posibilele efecte secundare ale vaccinului. Este posibil ca unele persoane să nu refuze vaccinarea, dar vor aștepta până vor fi vaccinate mai multe persoane, astfel încât să poată vedea dacă există efecte secundare pe termen lung.
  • Sentimentul de neputință. Unii oameni sunt descurajați când văd că nici prin vaccinare pandemia nu se termină, iar oamenii se infectează în continuare.
  • Conștienți, dar nu îngrijorați de pandemie. Alte persoane sunt conștiente de impactul pandemiei, dar nu se simt îngrijorate personal. De multe ori, acești oameni nu au cunoștințe despre boală și vaccinare, așa că nu sunt preocupați în special de efectele nocive ale virusului asupra sănătății lor sau de riscurile transmiterii către alții.
  • Neîncrederea în ingredientele vaccinului. Unii oameni acordă o atenție deosebită pentru ceea ce intră în corpul lor și pot fi îngrijorați de ingredientele vaccinului Covid. Ei au un disconfort mare la ideea de a se vaccina și pot percepe vaccinul Covid ca o intruziune, contaminare sau agresiune.
  • Anxietatea și negarea. Anxietatea se manifestă diferit la oameni. În contextul pandemiei, anxietatea poate fi exprimată ca negarea gravității bolii, negarea vulnerabilității proprii la contractarea virusului sau chiar negarea existenței virusului în sine.
  • Sentimentul de respingere și excludere Ca ființe sociale, suntem extrem de sensibili la respingere. Respingerea poate fi mai frecventă și mai dureroasă pentru unii decât pentru alții. Ca răspuns la pandemie, unii oameni se simt mai excluși din societate și nu se recunosc în discursul oficial sau în normele propuse. Iar când sunt anunțate măsurile de sănătate, aceste persoane le-ar putea găsi controlante. Atunci când cineva nu se simte nici reprezentat, nici ascultat de autorități, sau când cineva este parodiat sau criticat de alte grupuri din societate, rănile unui trecut marcat de respingere sunt reactivate și redate.
  • Dependența și evitarea conflictelor. Unii oameni sunt mai dependenți de opiniile celor mai apropiați de ei. O astfel de persoană se bazează pe o altă persoană pentru a lua decizii de zi cu zi și o idealizează pe cealaltă sau caută să reducă la minimum conflictele cu aceasta. În aceste cazuri, alegerea persoanei privind vaccinarea va fi influență de faptul că persoana de care este influențată nu consideră că vaccinarea este importantă.
  • Criza încrederii. Factori cum ar fi neîncrederea în ceea ce intră în organism, negarea și respingerea se pot cristaliza într-o mai mare neîncredere față de sursele guvernamentale, autoritățile sanitare și industria farmaceutică. Acest lucru se poate transforma și într-o criză de încredere în recomandările de sănătate publică.

Cine sunt noile „personaje” controversate din Duma de Stat a Rusiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:35 0:00
XS
SM
MD
LG