Linkuri accesibilitate

Protestele pandemiei | Mii de manifestanți, mii de noi cazuri zilnic. Polarizarea societății în era Covid


Protestele de sâmbătă, extrem de vizibile în București, unde au participat peste 10.000 de oameni, potrivit estimărilor, au loc în unul dintre cele mai dificile momente ale pandemiei.

Valul patru al pandemiei de Covid, dominat de varianta Delta a coronavirusului, mult mai contagioasă și mai agresivă, s-a materializat în România printr-o evoluție accelerată a îmbolnăvirilor, fără suficiente locuri în spitale, mai ales la terapie intensivă, și cu o rată a vaccinării care plasează România pe penultimul loc în Europa, la mare distanță de estimările triumfaliste ale premierului Florin Cîțu formulate la începutul anului.

Protestele de amploare din București față de restricții, vaccinare, față de autorități în general, vin la finalul unei perioade marcate de bâlbâielile autorităților.

Mii de participanți la protestele față de restricțiile Covid și față de guvernare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00

În ciuda avertismentelor categorice ale epidemiologilor, vara a trecut fără măsuri concrete menite să accelereze vaccinarea iar valul patru a adus o confuzie evidentă în privința măsurilor menite să prevină răspândirea virusului.

După ce în vară anunța că „am învins pandemia”, premierul Cîțu caută de două săptămâni vinovați.

Protestul de sâmbătă a dublat mesajele împotriva restricțiilor și vaccinării de unul mai general, față de clasa politică.
Protestul de sâmbătă a dublat mesajele împotriva restricțiilor și vaccinării de unul mai general, față de clasa politică.

Deși este șef al Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), Florin Cîțu nu și-a asumat până acum niciun moment eșecul campaniei de vaccinare iar pentru restul problemelor a găsit chiar și alți vinovați decât foștii miniștri ai sănătății. Săptămâna trecută i-a amenințat pe managerii de spitale care nu „ar fi în stare” să organizeze rapid secții ATI, că vor fi demiși.

Protestele de sâmbătă au avut loc într-o zi cu un nou record al numărului de cazuri de Covid-19.

Ele vin pe un fond complex, spune profesorul de psihologie clinică și psihoterapie Daniel David, rector al Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, dar autoritățile au partea lor de vină.

Creșterea neîncrederii populației în autorități este accentuată de lipsa de unitate și coerență a acestora, consideră psihologul Daniel David.
Creșterea neîncrederii populației în autorități este accentuată de lipsa de unitate și coerență a acestora, consideră psihologul Daniel David.

„Autoritățile nu au avut o atitudine coerentă și nu au făcut apel la organisme de specialitate care ar fi putut să le ajute. Au mers foarte mult pe un model bio-medical, ignorând o componentă bio-psiho-socială, extrem de importantă dacă vrei să modifici comportamente și mentalități. În plus, factorul politic a fost divizat, ba mai mult, fiecare aștepta ca celălalt să piardă ca el să poată capitaliza, ceea ce a fost o foarte, foarte mare greșeală”, spune Daniel David.

Într-o trecere în revistă a greșelilor autorităților, Daniel David adaugă:

  • deciziile de la începutul verii, în care relaxarea a fost făcută fără diferențiere între cei vaccinați, cei trecuți prin boală și cei nevaccinați;
  • modul de neînțeles în care au fost ignorate avertizările specialiștilor cu privire la valul patru;
  • anunțarea începerii școlii în format clasic fără o specificare a vreunei condiții legate de creșterea numărului de vaccinări;

„Oamenii au văzut aceste inconsecvențe, inclusiv cei care ar fi fost nehotărâți față de vaccinare”.

Dacă la începutul anului populația se împărțea relativ egal între cei care doreau vaccinarea, cei care o respingeau și nehotărâți, spune Daniel David, ca urmare a bâlbâielilor autorităților, nehotărâții fie nu și-au schimbat opinia, fie au trecut în zona celor care resping vaccinarea.

Protestul de sâmbătă arată o polarizare puternică a societății românești: oameni pentru care vaccinarea și restricțiile sunt adevărate abuzuri revoltătoare vs oameni care abia au așteptat să se vaccineze și privesc neputincioși la nerespectarea măsurilor simple cum ar fi purtarea corectă a măștii.

În plus, protestul a scos în evidență contradicția dintre realitatea miilor de manifestanți vs miile de cazuri și, mai ales, a multitudinii de cazuri grave care pun presiune pe sistemul sanitar.

Sâmbătă, Bucureștiul avea cea mai mare rată a infectărilor cu Covid de la începutul pandemiei și niciun loc disponibil la terapie intensivă.

Daniel David subliniază că la protestul de sâmbătă au fost grupuri diverse, chiar dacă majoritatea participanților au fost asimilați anti-vacciniștilor. Cu atât mai mult, acest lucru arată o lipsă de abordare politică coerentă.

Reacțiile de respingere totală a unor situații firești pentru alți membri ai aceleiași societăți au explicații complexe, de care autoritățile ar fi trebuit să fie conștiente și pentru abordarea cărora ar fi trebuit să apeleze la sprijinul specialiștilor.

În timp ce la proteste a fost invocată religia și au participat chiar și preoți, mesajele Patriarhiei Române sunt „constant favorabile vaccinării, mesaje care atrag atenția asupra gravității reale a situației generale provocate de pandemie, asupra datoriei de a ne informa cu toții din surse medicale, asupra firescului consultării cu medicul", spune Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.
În timp ce la proteste a fost invocată religia și au participat chiar și preoți, mesajele Patriarhiei Române sunt „constant favorabile vaccinării, mesaje care atrag atenția asupra gravității reale a situației generale provocate de pandemie, asupra datoriei de a ne informa cu toții din surse medicale, asupra firescului consultării cu medicul", spune Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

Există un fond psiho-socio-cultural pe care se construiesc aceste reacții de respingere categorică a unor lucruri ce par firești pentru alte persoane.

„Ai un mediu rural puternic, bine reprezentat. Or, știi că peste tot în lume mediul rural este mai puțin deschis spre vaccinare. Ai un nivel crescut de analfabetism funcțional, un nivel crescut de analfabetism științific, ai o combinație între religie și superstiție, deci nu ai o formă religioasă foarte încărcată teologic, ci combinată cu superstiție. Și atunci, pe acest fond, autoritățile nu au reușit să își atingă țintele. Își au partea de vină”, spune Daniel David.

Polarizarea societății, diferența majoră dintre cei care ard de nerăbdare să facă doza trei de vaccin și cei care exclud până și purtarea măștii se accentuează, spune Daniel David, când oamenii văd polarizarea politicului.

Aici s-ar afla și soluția: „Dacă președintele ar reuși să facă un front de luptă comun împotriva pandemiei, asta ar atenua suspiciunile și neîncrederea”.

Acest lucru poate fi făcut cu un mesaj adecvat, nu este prea târziu, consideră profesorul clujean, dar pe lângă o coaliție politică împotriva pandemiei sau măcar pro-vaccinare ar fi nevoie și de luarea în seamă a profesioniștilor, inclusiv a psihologilor, care pot ajuta la găsirea unor măsuri de sporire a încrederii reciproce între autorități și populație.

„Degeaba se proiectează autoritățile ca modele care merg și se vaccinează. Efectul e opus când ai un nivel mare de neîncredere”.

O altă greșeală a autorităților ar fi faptul că nu promovează formularea unor mesaje ale grupurilor profesionale, ci se bazează pe mesaje individuale, pe toate cele trei paliere necesare: medical, psihologic și socio-comunicațional.

Aceste grupuri au nevoie nu doar să fie ascultate, ci și bugetate pentru a putea culege date și pentru cercetare nu doar la nivel, național, ci și local și regional. Nu poți ajunge la populația rurală cu o campanie națională pentru vaccinare, spune Daniel David.

Daniel David crede că neîncrederea în autorități, în „stat”, este mai mare în această perioadă decât în mod obișnuit, pentru că oamenii nu au văzut coerență politică nici în cazul pandemiei, o chestiune de viață și de moarte, nu un simplu proiect de investiții.

„Cred că este recuperabilă prăbușirea încrederii, dar trebuie să vină un mesaj de sus în jos: președinte, lideri de partide, să recunoască eșecul de până acum, să se pună de acord, acolo unde pot să o facă, și să dea un semnal oamenilor”.

„Oamenii au simțit că o mare parte a campaniei de vaccinare și a măsurilor a mers pe ideea de convingere, nu de informare, pe ideea anulării liberului arbitru. O campanie bună este una care îi dă omului sentimentul că face lucrurile pentru că a decis el așa, nu pentru că a fost forțat. Lucrurile arată rău, dar nu cred că e o cauză pierdută dacă se trezesc în al 12-lea ceas", spune Daniel David.

Dinspre președinție, mesajul transmis luni a fost că problema este dublarea pandemiei de o „epidemie a dezinformării”. Klaus Iohannis a vorbit însă, vineri, și de „eșecul statului”. Aceasta însă în contextul tragediei de la Constanța, unde șapte oameni au murit în incendiul de la secția ATI Covid a Spitalului de Boli Infecțioase.

Dinspre Guvern, mesajele zilei de luni, 4 octombrie, transmise de premierul Florin Cîțu pe tema pandemiei au fost:

  • Cred că au început procedurile (n.r. pentru testarea elevilor pe bază de salivă);
  • Se pare că există voinţă în Parlament pentru modificarea prevederilor astfel încât accesul în restaurante şi cinematografe să fie permis şi persoanelor care prezintă un test negativ;
  • De mâine, dacă trece moţiunea de cenzură toate scenariile sunt pe masă.
Antreprenor în România
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:07:54 0:00
XS
SM
MD
LG