Directiva vizează protejarea copiilor împotriva abuzului sexual și a exploatării sexuale. Pentru asta, toate țărilor UE trebuie să adopte măsuri preventive minime, să protejeze copiii victime, să cerceteze și să urmărească penal infractorii. Directiva se aplică din decembrie 2011, iar țările UE au avut obligația de a o transpune complet în legislația proprie până la sfârșitul lui 2013.
Alături de România, alte 11 state au primit asemenea scrisori de la Comisia Europeană. Constatarea Comisiei Europene este aceste state nu au transpus corect toate cerințele Directivei privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor.
Directiva europeană impune statelor membre să introducă condiții legale minime care să combată infracțiunile privind abuzul sexual și exploatarea sexuală a copiilor, pornografia infantilă sau atragerea copiilor în scopuri sexuale.
Comisia a trimis și în 2019 scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Maltei, României, Slovaciei, Belgiei, Letoniei, Luxemburgului, Ungariei, Austriei, Poloniei, Sloveniei și Finlandei.
Aceste state UE au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide inclusiv trimiterea în judecată a statele care nu își îndeplinesc obligațiile asumate în baza legilor UE.
Potrivit rapoartelor Comisiei Europene, transpunerea directivei în legislațiile naționale are greutăți cu programele de prevenție și de intervenție pentru infractori dar și cu măsurile de asistență, sprijin și protecție pentru copiii victime.
Unul dintre obiectivele esențiale ale directivei este limitarea la maxim a accesului la pornografie infantilă, tot mai disponibilă odată cu extinderea rețelei de Internet.
Provocarea cheie este eliminarea rapidă din mediul online a materialelor care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor pe teritoriul statelor membre. De asemenea, statele trebuie să aibă garanții de respectare a legalității atunci când decid să blocheze accesul la paginile de internet care conțin pornografie infantilă.
