Marți seară, România a învins Elveția cu 1-0 și a terminat grupa pe primul loc. Statutul de lider oferă naționalei României o poziție mai bună în urnele valorice din care se trag la sorți grupele la Europeanul de fotbal din 2024 din Germania.
Înainte de meciul cu naționala din „Țara cantoanelor”, după nouă meciuri din zece, tricolorii erau lideri ai grupei I, cu 19 puncte, fiind neînvinși în aceste calificări.
Socotită drept una dintre cele mai accesibile grupe de calificare posibile - cu Elveția, cap de serie, Israel, Kosovo, Belarus și Andora - grupa României a fost marcată de contexte geo-politice speciale.
Israel a intrat în război cu Hamas, după atacul sângeros al grupării extremiste din 7 octombrie și ultimele 4 meciuri din grupă i-au fost suspendate și programate ulterior în decurs de doar 10 zile: 12 - 21 noiembrie.
Belarusului, aliat al Rusiei, în contextul invaziei declanșate de Moscova în Ucraina, i-a fost interzisă disputarea meciurilor pe teren propriu și a jucat mai întâi în Serbia, apoi în Ungaria.
„Am avut în total zece meciuri, din care cinci meciuri în deplasare, dar două din cele cinci nu le-am jucat în deplasare, ci pe teren neutru (împotriva Israelului și Belaruslui, n.r.), în Ungaria, din rațiuni cunoscute. Factorul geopolitic a făcut ca Belarus să joace totate meciurile de acasă în alte părți. Una era la Minsk și alta a fost în Serbia sau Ungaria”, spune pentru Europa Liberă jurnalistul și publicistul sportiv Alin Buzărin.
Incidentul de la meciul România - Kosovo
În privința naționalei din Kosovo, locul de disputare a meciurilor de pe teren propriu nu a fost perturbat, în schimb meciul jucat la București, cu România, a fost marcat de incidente. Jocul a fost suspendat 45 de minute, după ce gruparea „Uniți sub Tricolor” a afișat un banner inscripţionat „Kosovo este Serbia” şi a scandat sloganul.
Incidentul a fost „un element de deturnare din partea unei minorități”, explică analistul de politică externă Radu Magdin.
„Nu a fost un sentiment împărtășit de un stadion întreg. A fost expresia unei minorități de a deraia agenda sportivă.”
Mesajul ultrașilor nu a reprezentat vocea statului român, chiar dacă acesta nu recunoaște Kosovo, subliniază Magdin.
„Nu e singurul stat UE care face asta, sunt alte cinci țări UE cu aceeași poziție și totodată nu e o decizie recentă. În politica externă mai degrabă deciziile recente sunt cele care îți aduc antipatie. De exemplu, este legitimă o antipatie românească față de Austria, deoarece ai avut o decizie pe ultima sută de metri în ce privește aderarea la Schengen, adică vorbim de o decizie recentă și «gratuită».”
Nu este cazul în privința Kosovo, unde decizia de nerecunoaștere nu este nici recentă, nici „gratuită”, în sensul în care „este o rațiune de stat, gândită la un moment de autoritățile române, ca și alte state UE, din rațiuni de precauție față de ideea de precedent istoric.”
Faptul că deciziile organizațiilor internaționale sportive nu corespund întotdeauna cu politicile statelor vizavi de alte țări nu este un fapt surprinzător, spune Alin Buzărin.
„Țin minte, la Mondialul din Franța '98, meciul SUA-Iran a trebuit să se joace. În general se evită meciuri de tipul Armenia - Azerbaidjan, unde e problema Nagorno-Karabah, Kosovo - Serbia. Faptul că la meciul cu Kosovo ce au zis acei ultrași a coincis cu politica statului român nu înseamnă că le-a zis cineva să spună asta.”
Analistul sportiv a subliniat de altfel că România și-a primit sancțiunea pentru acel incident. Meciul cu Andora a fost disputat doar cu accesul copiilor sub 14 ani, iar Federația a fost amendată.
În ciuda contextelor speciale în care se găsesc unele dintre echipele din grupa României, este de remarcat faptul că niciuna dintre acestea nu au adversități directe, la nivel de stat sau de percepție colectivă, a subliniat și Radu Magdin.
Ca țară, România este o susținătoare și simpatizantă a Israelului, iar în privința Belarusului faptul că aceasta este aliată a Rusiei nu e un element prezent în conștiința colectivă, a mai spus specialistul în politică externă.
„Ca români, în ultimele două-trei decenii nu am dus o rivalitate politică sau geopolitică în planul sportului. Ții cu echipa ta și chiar dacă ne-am întâlnit cu naționala Rusiei sau cu naționala Ungariei - țările au în general în regiunile lor diferite competiții, fie istorice, fie economice, trecute sau actuale - noi nu am fost o «piață» care să ducă aceste rivalități mai departe”, a adăugat analistul politic.
Victoria decisivă în fața Israelului, obținută în Ungaria. „Altceva ar fi fost poate la Haifa sau Tel Aviv!”
România și-a adjudecat biletele pentru Euro 2024 prin victoria din meciul decisiv cu Israel de sâmbătă, 18 noiembrie, de pe Pancho Arena, din micuța localitate Felcsut, unde a copilărit premierul maghiar.
Arena denumită după legendarul fotbalist maghiar Ferenc Puskas e situată chiar peste drum de reședința premierului maghiar Viktor Orbán, ale cărui poziții provocatoare au atras dezaprobare nu doar în România, ci și în Europa.
A fost cu noroc însă pentru tricolori și cu ghinion pentru israelieni, care disputau al treilea meci în doar 7 zile.
„În primul rând au jucat în Ungaria, cum au făcut-o și cu Elveția. Totodată, au jucat sâmbătă, miercuri, sâmbătă, iar marți joacă ultimul meci. Altfel ar fi abordat Israelul meciul acesta dacă nu erau în război și toate meciurile se jucau la timpul lor; altceva însemna un meci decisiv, la Tel-Aviv sau la Haifa, cu stadion plin, era mult mai greu pentru noi.”
Mai ales că Israelul avea argumentul meciului din 9 septembrie din București, când a dominat copios pe alocuri România, chiar dacă scorul final a fost 1-1.
Naționala Israelului are în componență tineri curtați de marile cluburi, precum Tulgeman sau Glock, plus portarul Glazer care evoluează în Champions League, astfel că frustrarea ratării calificării a fost cu atât mai mare, spune analistul.
Israelienii vor avea șansa unui baraj de calificare la Euro 2024 anul viitor, datorită clasării dintr-o altă competiție europeană, Liga Națiunilor.
Că pe lângă contextul geopolitic, România a avut și șansă - mai ales în meciul cu Elveția, pe care a egalat-o, de la 0-2 „după ce arbitrul arătase deja minutele de prelungiri”, nu trebuie blamat, adaugă Buzărin.
„De noroc te superi când îl are cineva care nu e din barca ta, altfel am avut și suficient ghinion în alte campanii de calificare.”
Poticnirile Elveției sunt de ne-explicat, mai spune analistul, în condițiile în care fotbaliștii din țara cantoanelor au obișnuit deja microbiștii cu prezențe constante la turneele finale ale Mondialului și Europenelor.
Din 2006 până în 2022, Elveția nu a ratat niciun Mondial - la patru din cinci a trecut de grupe - în timp ce România a participat la ultimul în '98.
La precedentul Euro a ajuns până în sferturi, în timp ce România s-a calificat ultima dată în 2016, când nu a trecut de grupe.
„La Euro 2020, disputat în 2021 din cauza pandemiei, au învins Franța, campioană mondială, chiar la București”, amintește el.
Elvețienii au ajuns însă în situația de a se duela pentru primul loc cu România, la ea acasă, pe un stadion arhiplin, din postura de ocupanți a locului secund.
Aveau să piardă meciul, cu 1-0 și să rămână pe această poziție; au obținut și ei calificarea directă la Euro 2024, dar vor fi în urma a patra valorică - ultima - la tragerea la sorți pentru turneul final. România va fi în urna a doua.
România, între Ungaria și Bulgaria, nu doar geografic. Violențe la Sofia
Geopolitica și norocul au fost precedate de semne de creștere a nivelului pe are încep să îl aibă componenții echipei naționale, a mai explicat Buzărin.
„Parcă depășim încet-încet faza aceea cu naționala de serie B, cu foarte mulți jucători din ligile secunde ale campionatelor puternice.”
Raportat la vecinii strategici, România nu este încă la nivelul Ungariei. „O certitudine” deja la nivel de echipe naționale. Dar se situează totuși peste cel al Bulgariei, spune specialistul.
„Acolo praful este cernut deja. Fotbalul bulgar a ajuns foarte, foarte jos. Am văzut echipa lor fanion, ȚSKA Sofia, învinsă clar de Sepsi Sfântu-Gheorghe. Nu mai au nici stadioane. La noi, de bine, de rău, au apărut arene noi, 10-15 stadioane moderne, refăcute sau reconstruite de la zero.”
Nemulțumirea față de starea fotbalului bulgar a atins apogeul chiar înainte de meciul Bulgaria - Ungaria, de joi, 16 noiembrie, tot din calificările pentru Euro 2024.
Meciul a fost mutat pe ultima sută de metri de la Plovdiv la Sofia, tocmai din motive de siguranță, dar mii de fani bulgari au protestat în Capitală pentru a cere demisia președintelui Federației de Fotbal, Borislav Mihailov, șef de 18 ani al forului, a scris serviciul bulgar al Europei Libere.
Manifestările au devenit violente, fanii aruncând cu bombe artizanale, fumigene și alte obiecte incendiatoare spre polițiști.
Zeci de protestatari au fost arestați, fiind răniți atât unii dintre aceștia, cât și forțe de ordine.
Bulgarii nu au obținut nici pentru ediția de anul viitor calificarea - s-a calificat la ultimul Euro în 2004 - spre deosebire de Ungaria.
Ucraina, cu meciurile disputate în patru țări
Cea mai afectată de contextul geo-politic actual în calificările pentru Euro 2024 a fost Ucraina, invadată de Rusia în februarie 2022.
Naționala galben-albastră a disputat toate meciurile pe teren neutru, în Slovacia, Cehia, Polonia și ultimul dintre ele, luni seară, în Germania.
Ucrainenii au ratat la mustață calificarea directă la Euro, în urma egalului 0-0 de la Leverkusen contra campioanei europene Italia.
Cele două echipe au acumulat același număr de puncte, dar italienii s-au calificat la golaveraj. Primul loc în grupă l-a ocupat Anglia.
„Ucraina a avut prestații peste așteptări, au o generație extraordinară. Ar fi fost poate altfel și în cazul lor, dacă și-ar fi putut juca meciurile în condiții normale, la Kiev”, conchide Alin Buzărin.
Ucraina va avea însă șansa calificării la Euro prin disputarea unui baraj, anul viitor, pe baza clasării din Liga Națiunilor.
