După preluarea puterii, noua guvernare PNL – PSD – UDMR a aprobat o schemă de compensare și plafonare a prețurilor din energie care se aplică până în aprilie 2023. Până ca factura finală să fie achitată, guvernanții și-au dat seama de o problemă de fond: plățile pot depăși cu mult estimările inițiale.
Din cauza gravei situații economice, PSD și PNL au început să se acuze de ineficiență în legătură cu măsurile luate în domeniul energiei.
Meciul are în prim plan trei actori: Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, ministerul de Finanțe, controlat de PSD prin Adrian Câciu și Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, unde președinte este un fost deputat PSD, dar pe care Marcel Ciolacu vrea să îl schimbe din funcție.
În spatele zgomotului politic de fundal se regăsesc câteva date. Consumatorul casnic a plătit un preț de 0.68 lei/kwh până la un consum de 100 kwh și 0.8 lei până la 300 Kwh, indiferent de fluctuațiile din piață. El a fost scutit astfel de presiunea economică, care a fost însă resimțită de bugetul de stat.
Coaliția s-a angajat ca diferența de preț către furnizorul de energie să fie compensată de stat. Producătorii de energie au fost obligați să accepte un impozit de 80%, o supraimpozitare pentru veniturile suplimentare.
Schema de supraimpozitare i-a uitat însă pe traderi sau furnizorii de energie care cumpără de la producători și vând mai departe. Ei sunt intermediarii pieței de energie.
Prețul spot al energiei electrice a crescut constant în ultimele luni, numai în ultimele zile depășind 20%. În doar trei zile a avut loc o creștere de la 500 euro/Mwh la 616 euro/Mwh. Valorile se regăsesc la toate țările din Europa, excepție făcând Polonia, Spania și Portugalia.
Cum s-a trezit Guvernul că ar avea de plătit în plus miliarde de lei
Factura pe care bugetul de stat trebuia să o acopere pentru intervalul aprilie 2022 – martie 2023 trebuia să fie, potrivit estimărilor inițiale, de 14 miliarde de lei (2.8 miliarde de euro). Calculele au fost depășite de realitatea din piață.
Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că ultima sumă discutată în Coaliție, dar pentru intervalul aprilie – decembrie 2022, este de 16 miliarde de lei (3.2 miliarde de euro). Potrivit surselor citate, prima estimare venită de la Autoritatea Națională de Reglementare, la final de iulie, a fost de 40 de miliarde de lei, ceea ce l-a pus serios pe gânduri pe ministrul de Finanțe.
După recalculare, s-a ajuns la 20 de miliarde de lei, iar a treia estimare este de 16 miliarde de lei. Sursele Europa Liberă din Coaliția de guvernare recunosc însă că totul reprezintă doar o estimare: nimeni nu știe ce se va întâmpla în următoarele patru luni și cum vor evolua prețurile în energie.
Guvernul s-ar putea trezi că are de acoperit 20 de miliarde de lei până la finalul anului, de două-trei ori mai mult decât anticipase, spun membri ai Coaliției.
Ultima decizie în PNL, PSD și UDMR, luată la ședința de săptămâna trecută, este ca ministerul de Finanțe și ANRE, condusă de Dumitru Chiriță, să stabilească un procent de supraimpozitare pentru traderi. Procentul ar urma să fie, ca și în cazul producătorilor, de cel puțin 80% pentru veniturile suplimentare obținute din piața de energie.
Ministerul Energiei are la decont, în acest moment, 131 de milioane de lei pentru compensarea preţului la energie, a susținut ministrul de Finanțe pe 18 august. Suma se referă însă doar la luna aprilie 2022. Pentru celelalte luni sumele nu au ajuns încă la decontare.
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a aprobat până acum decontarea de la bugetul de stat a unei sume de peste 2,44 miliarde lei către furnizorii de energie, prin mecanismul de plafonare şi compensare a facturilor, arată un comunicat al instituţiei. Potrivit ANRE, situaţia cererilor de decontare este pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022.
Cearta din jurul ANRE
Problema este că subiectul nu a fost depășit în Coaliție. Surse politice susțin că ANRE refuză să își asume un astfel de proiect, susținând că dreptul de inițiativă ar trebui să aparțină partidelor politice din Coaliție.
Mai mult, surse din conducerea PNL au declarat pentru Europa Liberă că Dumitru Chiriță le-a transmis că nu va propune supraimpozitarea traderilor, că nu este rolul său. Nici Ministerul de Finanțe nu vrea să își asume paternitatea proiectului, iar PSD vrea ca inițiativa să vină de la Ministerul Energiei.
„Nu este prima dată când ANRE se opune supraimpozitării traderilor, nu vor să își asume un astfel de proiect”, afirmă sursele Europa Liberă din Coaliție. Dilema urmează să fie discutată și la următoarea ședință a Coaliției, ministrul Popescu urmând să revină din concediu de marți.
ANRE este condusă din noiembrie 2017 de Dumitru Chiriță, fost deputat PSD. Numirea s-a produs în timpul mandatului lui Liviu Dragnea în fruntea social-democraților. Chiriță era cunoscut în partid drept un apropiat a lui Marian Vanghelie. Fost lider de sindicat, Chiriță a fost deputat PSD în legislativele 2000 - 2004 și 2008 - 2017.
Mandatul său la ANRE expiră în octombrie 2022, iar Chiriță se află în relații reci cu actuala conducere PSD, care nu intenționează să-l susțină pentru un nou mandat.
Conspirații și responsabilități
Marcel Ciolacu vede o conspirație concepută de PNL, plănuită într-un hotel din Sinaia, care ar vrea să îi scoată responsabili pe cei de la PSD și ANRE pentru prețurile de la energie.
„Nu am problemă, nu facem balet... Domnul Popescu are o responsabilitate ca până la 1 septembrie să vină cu un act normativ... Am văzut această liberalizare tâmpită, haotică, care a dus la inventarea din nou a băieților deștepți din energie. A fost vândută energia anul trecut cu 300 – 400 și anul acesta o cumpărăm cu toții la un preț de 3.000”, a declarat liderul PSD, enervat de situația în care a fost pus de liberali.
PSD vrea ca măsură pe termen scurt impozitarea traderilor cu peste 80%, iar după aprilie 2023 revenirea la o piață de energie reglementată.
Ciolacu a vorbit despre sistemul din Grecia, în care statul este atent la cât costă producerea fiecare tip de energie: eoliană, hidro, gaze, nucleară, cărbune. În funcție de costul de producție, ar trebui stabilit un sistem de impozitare diferit, spune el.
Reglementarea pieței de energie este o dorință mai veche a lui PSD-ului condus de Marcel Ciolacu. Dacă aceasta nu se poate realiza deplin, pentru că a fost deja vândută peste 20% din energia anului viitor, social-democrații și-ar dori măcar implementarea unui sistem hibrid.
De avantajele reglementării, spun surse din PSD, ar trebui să beneficieze în primul rând consumatorii casnici, considerați vulnerabili, IMM-urile, instituțiile de stat precum școlile, spitale, dar și industria alimentară.
PSD spune că responsabil pentru actuala Ordonanță de urgență privind compensarea facturilor este ministrul Popescu. În replică, surse din conducerea PNL au dezvăluit pentru Europa Liberă că întreaga Ordonanță a fost scrisă la ANRE, iar ministrul a fost informat cu o zi înainte să se adopte în guvern.
„ANRE nu a făcut nimic, furnizorii nu au trimis facturile nici acum. De cinci luni, din aprilie, nu știm cât trebuie să decontăm. Nu ai ce să vorbești, ANRE nu vrea să facă nimic, Chiriță își bate joc de ei, mai are 3 luni de mandat. Nu vrea să facă nimic. I s-a spus de trei săptămâni să vină cu simulări, dar nu a venit. Așteaptă să i se termine mandatul. E bătaie de joc! Ciolacu vrea să fugă de răspundere că ANRE e al lui, nu mai vrea să îl pună pe Chiriță, dar nici nu vrea să se certe cu el. Toți dau vina pe altul”, a afirmat un lider PNL pentru Europa Liberă.
Conducerea PSD vrea să îl schimbe pe Dumitru Chiriță de la conducerea ANRE, mandatul acestuia expirând în luna octombrie. Marcel Ciolacu se află deja în discuții avansate pentru un alt nume pentru șefia instituției. Cu toate acestea, până în octombrie decizia privind prețul la energie trebuie luată.
„Nu sunt un fan al celor din ANRE, dimpotrivă. OPCOM (n.r. - filială a Transelectrica cu rol de administrator al pieței de energie electrică), domnul Ionescu l-a avertizat pe domnul fost prim-ministru, pe domnul Cîțu, ce se va întâmpla în energie și nu s-a luat nicio măsură, dimpotrivă, i-au râs în nas. Marea guvernare de dreapta a făcut o tâmpenie care ne-a adus în această situație”, susține președintele PSD.
Situația certă este că, până în acest moment, ANRE nu a trimis Guvernului spre decontare facturile pentru compensarea energiei, deoarece furnizorii nu au depus toate documentele.
PSD dorește ca Ministerul Energiei să își asume legea, iar ANRE să fie învestit cu dreptul de a da normele metodologice și de a interveni în piață.
„ANRE trebuie să aibă bază, ANRE nu are drept de inițiativă legislativă”, spun surse din partidul condus de Marcel Ciolacu.
Liberalii spun că ANRE nu dorește să propună legislația secundară și ar vrea ca totul să fie asumat prin Guvern pentru a nu fi considerată responsabilă în viitor. Ideea este, desigur, respinsă de PNL.
PNL și PSD au totuși un numitor comun: actuala schemă de compensare a facturilor la energie nu poate să fie susținută pe termen lung de guvern, cel mult până la finalul anului.
„Dăm faliment așa”, spun surse din Coaliție sau „opriți-vă că aruncați România în brațele Rusiei!”. Temerea guvernanților este că dacă problema nu este rezolvată, iar cetățenii vor fi afectați de creșterea prețurilor sau statul nu va mai putea suporta nota de plată, partidele extremiste ar putea câștiga teren din 2023.
O altă temere o reprezintă însă și îndepărtarea de Uniunea Europeană dacă se aplică reglementarea pieței în energie. „Dacă se elaborează o legislație contrară legislației europene, scapi anul acesta, dar peste doi – trei ani s-ar putea să plătești mai mult”, este poziția unui lider din PNL.
Social-democrații vor ca toate companiile de stat din domeniul energiei să nu mai vândă energia electrică de anul viitor, chiar dacă legea conferă acest drept unor companii precum Hidroelectrica. Ideea nu este susținută de PNL, spun liderii partidului.
În schimb, liberalii ar putea să fie de acord cu o reglementare a prețului la energie, dar în anumite condiții: PSD și ANRE să și-o asume și să obțină și acordul Comisiei Europene.
Recomandarea UE
Un document al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din domeniul Energiei, din aprilie 2022, prevede că trebuie protejați consumatorii vulnerabili, dar ar trebui accelerate investițiile în domeniu.
„Cu cât abordarea este mai intervenționistă, cu atât este mai mare potențialul de a denatura piața, în special pe termen mediu și lung. Astfel de denaturări implică faptul că este probabil să se facă alegeri greșite în materie de investiții în raport cu nevoile viitoare și/sau că este mai puțin probabil ca inovațiile atât de necesare pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale sistemului să se întâmple. În plus, măsurile care sunt mai intervenționiste pot diminua investițiile din sectorul privat, pot influența percepția riscului politic și/sau pot exacerba, din greșeală, deficitul de aprovizionare”, arată documentul citat.
Surse din Coaliție au declarat pentru Europa Liberă că România a avut printre cele mai generoase politici de compensare din UE și că măsurile au vizat ajutoare acordate direct consumatorilor casnici, celor vulnerabili, dar nu direct furnizorilor. Multe state europene au decis să-și reducă politica de taxare pe termen limitat, ceea ce statul român a refuzat.
