Linkuri accesibilitate

România, pe lista țărilor unde ONG-urile sunt puse la zid, prin lege


România are legislație restrictivă față de societatea civilă, în rând cu Ungaria, Polonia sau Rusia.

Un raport Amnesty International plasează România printre peste 50 de țări care promovează legislație restrictivă, menită să pună ONG-urile și societatea civilă într-o poziție în care vocile critice să nu se mai audă.

România se numără printre state precum Rusia, Turcia, Belarus sau China, unde statul promovează legi împotriva societății civile, conform unui raport Amnesty International. În România au fost introduse „cerințe administrative și de raportare împovărătoare” pentru ONG-uri, arată raportul.

Este vorba despre modificările aduse în 2018 legii privind prevenirea spălării banilor, prin care „ONG-urile sunt plasate în aceeași categorie de risc ca instituțiile bancare sau companiile de jocuri de noroc, impunându-li-se obligația de a raporta date despre toți participanții din activitățile lor”. De asemenea, raportul mai citează o propunere legislativă a deputatului PSD Liviu Pleșoianu, care ar urma să introducă închiderea ONG-urilor care nu publică, la fiecare 6 luni, rapoarte detaliate despre veniturile și cheltuielile lor, inclusiv identitatea donatorilor.

Proiectul lui Pleșoianu a fost de altfel criticat în 2018 și de Comisia de la Veneția: „Noile obligații de raportare și dezvăluire prevăzute de proiectul de lege, inclusiv sancțiunile cu suspendarea activității și dizolvarea, în caz de nerespectare, sunt în mod clar nenecesare și disproporționate și ar trebui respinse. Cel puțin, obligațiile de raportare a surselor de finanțare trebuie fie limitate la raportarea către un organism de reglementare, la intervale rezonabile, fie obligația de dezvăluire a identității donatorilor să fie limitată la sponsorii principali”.

„Organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului din întreaga lume, care vorbesc împotriva legilor injuste și a practicilor guvernamentale, criticând opinia publică sau pe cei aflați la putere și cerând justiție, demnitate și libertate, sunt din ce în ce mai luate la țintă. Se confruntă cu campanii denigratoare și cu hărțuiri, sunt puse sub urmărire penală pe acuzații false, reținuți în mod arbitrar, atacați fizic sau chiar uciși sau făcuți dispăruți, doar pentru munca pe care o întreprind. În acest context, un trend global alarmant a ieșit la suprafață, prin care statele introduc și folosesc legi pentru a interfera cu dreptul la liberă asociere și a îngreuna munca organizațiilor din societatea civilă și a oamenilor care fac parte din ele”, arată raportul Amnesty International.

Legislația restrictivă față de ONG-uri este justificată „în interesul securității naționale, identității și valorilor tradiționale”, mai arată raportul.

ONG-urile și spălarea banilor, varianta românească

Legislația românească la care se referă raportul Amnesty International este efectul efortului Guvernului României, din 2018, de a ține pasul cu legislația europeană în materia prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, prin transpunerea celei de-a patra Directive europene în domeniu, cu toate că, la vremea respectivă, la nivelul UE se ajunsese deja la a cincea Directivă în domeniu, conform unor experți consultați de Europa Liberă.

Legea pune organizațiile non-guvernamentale (asociații, fundații) pe picior de egalitate cu băncile, instituțiile financiare sau cazinourile, în materia obligațiilor de a raporta tranzacții și persoane suspecte sau care prezintă risc privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului. Astfel, ONG-urile intră la categoria „entităților raportoare” care sunt obligate de lege să transmită către Oficiul Naţional De Prevenire și Combatere a Spălării Banilor aceleași informații pe care băncile sau cazinourile, spre exemplu, sunt obligate să le pună la dispoziție despre clienții și tranzacțiile lor. Obligațiile nu se opresc doar la simple date, ci presupun și activități de investigare și evaluare de risc făcute de ONG-uri, atât față de cei cu care lucrează, cât și față de cei care le finanțează.

De asemenea, ONG-urile ar fi obligate să transmită informații personale detaliate despre „beneficiarii reali” ai fondurilor și bunurilor folosite ca urmare a activității ONG. Aici sunt cuprinși nu doar cei care lucrează pentru ONG, ci și persoanele beneficiare, în numele sau interesul cărora activează ONG-ul respectiv.

Cantitatea informațiilor vizate de proiectul de lege, precum și dezvoltarea de scenarii și analize de risc care să vizeze acești beneficiari ai ONG-urilor, este foarte mare și ar presupune departamente juridice specializate, așa cum există la nivelul băncilor.

„Fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și profitabilele bănci și păcănele”, se arată într-o scrisoare deschisă, semnată de zeci de asociații și fundații românești, publicată în luna iunie 2018, atunci când Guvernul a inițiat proiectul de lege respectiv.

Semnatarii scrisorii mai arătau că dacă proiectul de lege rămâne în picioare, acesta va duce la „închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă”.

„Nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autoritățile nu vor putea procesa volumul uriaș de informații. Spre exemplu, doar sectorul serviciilor de asistență socială (...) are un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual”, mai arăta scrisoarea deschisă a ONG-urilor.

Expert: „ONG-urile ar fi terminate”. Lumea crede că „vine cineva cu papornița cu bani și eu mă duc și-mi cumpăr aur”

„ONG-urile ar fi terminate. Această lege și cea privind protecția datelor pot practic să omoare ONG-urile. Pe partea de date personale este deja teroare, costă zeci de mii de euro ca să respecți legea, bani pe care nu îi are nimeni în sectorul ONG”, arată un expert al unui important ONG, pentru Europa Liberă.

În România există și multe asociații și fundații de tip fantomă, care desfășoară activități suspecte de spălare a banilor. „Sectorul are multe probleme, dar soluția nu este să te duci după ele cu spălarea banilor, ci să faci niște reguli coerente și logice”, consideră expertul.

Percepția populară despre activitatea ONG-urilor este destul de sumbră și deformată, mai arată expertul consultat de Europa Liberă: „Există o reprezentare absolut SF despre sectorul ONG, au impresia că învârtim miliarde de euro. ONG-urile oricum trebuie să justifice banii la centimă, am avut rapoarte întoarse pentru 0,3 euro. Avem audituri pe proiecte, ne freacă toți finanțatorii. Foarte bine, nu ne plângem, dar lumea are reprezentarea legată de ONG-uri la nivelul anilor 90. Că ne ocupăm cu importul de mașini sau că vine cineva cu papornița cu bani și mi-i dă mie și eu mă duc și-mi cumpăr aur. Nu se mai întâmplă chestia asta. Dar lumea are această reprezentare despre ONG-uri, că toate fură bani și că toate ar trebui să lucreze gratis”.

Context. ONG-urile, între obsesia anti-Soros și sufocarea de către stat

La nivel european, guvernele din Rusia, Polonia sau Ungaria au avut demersuri mult mai dure privind activitatea ONG. Rusia a adoptat încă din 2012 o lege prin care obligă toate ONG-urile care primesc finanțări din străinătate și desfășoară activități în legătură cu politica, să se listeze ca „agenți străini”. Termenul are o rezonanță legată de spionajul din Războiul Rece în Rusia, iar ONG-urile listate astfel se supun unui control strict din partea statului, care le poate închide. În 4 ani de la aprobarea legii, în Rusia existau 148 de ONG-uri obligate să se listeze ca „agenți străini”, aproape 30 dintre acestea încetându-și activitatea, conform Amnesty International.

Modelul lui Putin a fost preluat la Budapesta de Viktor Orban, care a promovat o lege similară vizând ONG-urile, în lupta sa la nivel discursiv cu miliardarul George Soros. În Ungaria, ONG-urile care primesc finanțări anuale de peste 23.000 de euro din străinătate trebuie să se listeze ca „agenți străini”, să își marcheze orice activitate și publicație cu această titulatură și să publice datele personale ale donatorilor sau finanțatorilor. De asemenea, grupurile care lucrează pentru drepturile refugiaților și imigranților au fost scoase în afara legii.

Polonia a găsit o formă mai „subtilă” de a submina ONG-urile care nu sunt pe placul puterii politice de la Varșovia: înființarea unui fond de finanțare de stat pentru ONG-uri, care în 2017 punea la bătaie 100 de milioane de euro, conform Politico. Astfel, ONG-urile agreate de puterea politică erau finanțate puternic, în defavoarea celorlalte, au arătat opozanții acestei măsuri. De asemenea, statul polonez poate desființa ONG-uri.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG