Linkuri accesibilitate

Obligațiuni cu valoare istorică, de 1,5 miliarde de euro, pregătite de Romgaz pentru proiectul de gaze Neptun Deep


Gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră în proiectul Neptun Deep, de la adâncimi între 100 și 1.000 de metri, ar urma să ajungă la țărm printr-o conducă de 160 de kilometri. Imagine cu caracter ilustrativ.
Gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră în proiectul Neptun Deep, de la adâncimi între 100 și 1.000 de metri, ar urma să ajungă la țărm printr-o conducă de 160 de kilometri. Imagine cu caracter ilustrativ.

Planurile de atragere a unor investiții de 1,5 miliarde de euro de către Romgaz, prin cea mai mare emisiune de obligațiuni a unei companii românești de stat, reprezintă un demers spectaculos, în trend cu modul de finanțare a marilor investiții internaționale, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.

Compania Romgaz, în care statul român deține peste 70% de acțiuni, a început recent, alături de mai multe bănci, negocieri cu investitori, pentru achiziția de obligațiuni a căror valoare totală va ajunge 1,5 miliarde de euro, potrivit ZF, care citează agenția de știri Bloomberg.

Este cea mai mare emisiune de obligațiuni lansată de o companie românească deținută, ca acționar majoritar, de către stat.

Obligațiunile sunt titluri cu o anumită valoare nominală, cu dobândă și o scadență anume – termenul la care cel care le-a achiziționat le poate răscumpăra. Vor putea fi tranzacționte pe una sau mai multe burse financiare.

Între partenerii bancari ai Romgaz pentru atragerea de investitori în obligațiuni se numără grupuri bancare europene, prezente și în România, precum și cunoscuta JP Morgan, din SUA.

Titlurile de valoare ar urma să fie emise pe piața externă, Romgaz anunțând pe 20 septembrie că prospectul cu privire la programul de obligațiuni pe termen mediu, în euro, a fost aprobat de Comisia de Supraveghere a Sectorului Financiar, din Luxemburg, „autoritatea competentă în acest caz.”

„Romgaz a anunțat public prima emisiune de obligațiuni demarată de o companie cu capital majoritar de stat și, probabil, cel mai mare program de acest fel pentru mediul corporativ românesc”, a scris și ministrul Energiei, Sebastian Burduja pe contul său de Facebook.

Odată creat programul-cadru, compania Romgaz va putea lansa mai multe sesiuni de obligațiuni; prima dintre ele, în valoare de 500 de milioane de euro, fiind programată pentru finalul acestui an, potrivit unei hotărâri a acționarilor.

Atragerea de fonduri este esențială pentru susținerea proiectului Neptun Deep, de extragere a gazelor naturale de adâncime din apele teritoriale românești ale Mării Negre, scrie în prospectul de 180 de pagini, postat pe site companiei.

„Având în vedere dimensiunea planurilor sale de investiţii şi necesitatea de a asigura fondurile pentru dezvoltarea blocului Neptun Deep, Romgaz trebuie să obţină finan­ţare externă pentru a-şi finanţa operaţiunile“, menționează documentul, conform sursei citate.

Acționariatul Romgaz - în care statul române deține, prin Ministerul Energiei, peste 70% din acțiuni - a decis încă de la mijlocul anului lansrea programului de obligațiuni. Tot atunci a aprobat și contractarea unui împrumut extern de 250 de milioane de euro.

În proiectul din perimetrele offshore Neptun Deep, Romgaz este partener cu cea mai mare companie ca cifră de afaceri din România, OMV Petrom. Ambele au o participație de câte 50% în proiect, iar investițiile necesare deschiderii exploatării în 2027 sunt de 4 miliarde de euro.

Europa Liberă a adresat întrebări atât Romgaz, cât și OMV - reprezentanții acestor companii au spus că vor reveni cu răspunsuri, dar nu au menținat o dată. Le vom publica în momentul în care ne vor fi transmise.

Proiectul Neptun Deep

Investițiile în Neptun Deep ajung la 4 miliarde de euro, în condițiile în care de pe platformele care vor fi situate la peste 160 de kilometri în largul în largul teritoriului românesc al Mării Negre ar urma să fie extrași 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, în peste 10 ani.

Primele foraje marine ar urma să înceapă la începutul anului viitor, dar platforma efectivă ar urma să funcționeze din 2027.

Perimetrul de tip off-shore, adică situat în afara uscatului, este compus în fapt din două perimetre, Domino și Pelican Sud.

Perimetrul de gaze Domino este la 170 de kilometri în largul Mării Negre și la un kilometru adâncime în apă, unde se vor monta echipamentele necesare.

Deasupra rezervorului Domino sunt două capacități de forare, fiecare de dimensiunea unui camion mic. Ambele capacități de forare sunt conectate la o platformă de gaze offshore.

Rezervorul Pelican Sud are un centru al puțului de foraj aproape de platformă. Acesta nu are personal și își generează singur energia.

Gazul natural impune o intervenție minoră înainte de a intra pe conducta de 160 de km către țărm.

De-a lungul conductei, este amplasat un cablu de fibră optică pentru monitorizarea și controlul platformei de la distanță.

„E o inițiativă adaptată secolului XXI”

Specialiștii în economie, piețele financiare și energie consultați de Europa Liberă spun că programul lansat de Romgaz poate fi considerat pe bună dreptate un eveniment – nu numai datorită volumului de fonduri care ar urma să fie atras, ci și faptului că urmează tendința de finanțare a proiectelor de anvergură de la nivel internațional.

„Pe toată planetă, marile companii nu se finanțează doar local, ci internațional. Este o inițiativă adaptată secolului XXI”, spune pentru Europa Liberă un expert în piețele financiare, care a solicitat ca identitatea să nu îi fie dezvăluită.

„Ei folosesc acest instrument și listarea acestor obligațiuni ca să facă investiții într-un proiect crucial pentru dezvoltarea țării noastre. Valoarea proiectului fiind foarte mare, au ales varianta optimă, această emisiune de obligațiuni, plus împrumuturi de la bănci prezente local”, adaugă el.

„Investițiile necesare în proiect fiind foarte mari, e greu să finanțezi astfel de volume direct de la bănci”, a adăugat specialistul.

Faptul că Romgaz a reușit să atragă între băncile partenere și J.P. Morgan este o reușită a managementului companiei și va aduce un plus de greutate întregului program, în ochii acestora.

Sunt, din păcate, puține entități românești care se pot angaja la proiecte foarte mari de investiții precum Neptun Deep și care să lanseze programe de obligațiuni pentru investitori de asemenea anvergură, mai subliniază expertul.

Pe de altă parte, tocmai datorită volumului mare al investițiilor, susținerea acestora strict din împrumuturi bancare ar fi fost greu de realizat.

„Este și o mișcare de marketing internațional, benefică atât companiei, cât și statului. Mă aștept să fie un succes, pentru că Neptun Deep este asumat ca proiect strategic, care nu are cum să fie profitabil. Obligațiunile vor trebuie rambursate, dar asta se poate face inclusiv prin emiterea altor obligațiuni”, conchide el.

La rândul său, economistul Bogdan Glăvan spune că emisiunea istorică de obligațiuni a Romgaz este „o idee bună” și că investitorii nu vor întârzia să apară.

Faptul că Romgaz recurge la împrumuturi - sub forma obligațiunilor - e și un rezultat al faptul că acționarul principal, statul, a „cules” de-a lungul timpului dividendele, iar profiturile, deloc neglijabile, nu s-au capitalizat, explică el.

Spre exemplu, pentru 2024 Romgaz are estimat un profit de peste 470 de milioane de euro. Compania este cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale de pe piața românească.

Pe de altă parte, fiind vorba de o companie al cărei principal proprietar e statul, obligațiunile vor avea cel mai probabil o dobândă rentabilă pentru acționari, adică relativ scăzută.

Totodată, profilul companiei Romgaz, ca mărime și tip de proprietari, îi oferă un plus de credibilitate atât în fața investitorilor, cât și a băncilor partenere.

„Companiile de stat sunt considerate de către investitori un debitor mai sigur, au un risc mai scăzut”, spun economistul.

El evidențiază că, în timp ce obligațiunile pe care ar urma să le emită Romgaz vor fi tranzacționate (în special) pe piețele internaționale, statul român ar trebui să susțină piața românească de capital.

„Ar fi de dorit ca în perioada următoare să se apeleze la piața românească de capital din ce în ce mai mult, asta necesită și o denominare adecvată a obligațiunilor, adică a titlurilor de valoare, adică valoarea nominală a unui titlu să nu inhibe investitorii.”

În cazul Romgaz, obligațiunile vor fi emise pe o piață externă și ar urma să aibă o valoare ridicată per titlu, astfel că chiar dacă vor fi „pașaportate” (transferate) pe bursa românească, s-ar putea să nu fie foarte ademenitoare.

Proiectul Neptun Deep, contestat în instanță

Asumat definitiv în iunie 2023 atât de către OMV Petrom, cât și de Romgaz, proiectul de extragere a gazelor de la mare adâncime - între 100 și 1.000 de metri - din Marea Neagră a fost și este în continuare marcat de controverse.

Pe de o parte, în 2022 - 2023, între compania austriacă și Guvernul României au existat contre legate de prevederile Legii offshore - votată de Parlament în mai 2022.

Compania a contestat unele prevederi ale Legii și a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj de la Paris, nemulțumită de modul de vânzare a gazelor din perimetrele offshore, inclusiv din Neptun Deep, în special cu privire la dreptul de preempțiune al statului român în achiziția de gaze care vor fi produse în proiect.

Au existat și temeri privind ieșirea OMV Petrom din proiect, așa cum a scris Europa Liberă în octombrie 2023.

„Această intenție nu pare să existe acum, dar nici nu poate fi exclusă”, spune președintele Asociației Energia Inteligentă și fost director al Romgaz, Dumitru Chisăliță.

Potrivit lui, lucrurile sunt în dinamică și „orice jucător pe piață își face calculele ținând seama și de dinamismul impus prin reglementări și prin măsuri fiscale determinate de un stat.”

„Ceea ce astăzi este foarte bine, dacă peste un an o activitate este inundată de impozite, suprataxe, oricând lucrurile pot fi regândite”, adaugă el.

Pe de altă parte, proiectul „Neptun Deep” a fost puternic contestat de organizația Greenpeace România, care a cerut pe 6 septembrie la Tribunalul București suspendarea acordului de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) pe 28 iunie.

„Pârâții” sunt atât APM Constanța, cât și OMV Petrom, respectiv Romgaz Black Sea Limited - fosta companie Exxon Mobil Exploration, parteneră inițial în proiect alături de OMV Petrom și preluată în 2022 de Romgaz.

Instanța a fixat primul termen de judecată pe 7 octombrie.

ONG-ul spune că investiția este dănunătoare pentru mediul marin și a biodiversității Mării Negre, menționând că studiile pe baza cărora a fost emis acordul de mediu este învechit.

Ministrul Energiei a declarat la scurt timp după anunțul privind acțiunea din instanță, că „am mai văzut acest film”, al contestării unor proiecte importante de către organizații de mediu.

„Vorbim despre un proiect strategic, printre cele mai importante investiții pentru țară”, care „va dubla producția internă de gaz”, a mai spus el.

În 24 septembrie, premierul Marcel Ciolacu a reluat ideea, după o întâlnire cu o delegație a OMV Petrom, menționând că investiția estimată la 4 miliarde de euro „va asigura energia necesară cetăţenilor şi economiei naţionale şi va face din România un jucător important pe piaţa europeană."

Dumitru Chisăliță spune că proiectul Neptun Deep va consolida producția autohtonă și independența României, în privința gazelor, dar nu și a altor sectoare energetice, spre exemplu cel al combustibililor.

Pe de altă parte, acuzele aduse de organizația Greenepace proiectului merg prea departe, consideră el, însă că „orice abatere trebuie drastic sancționată." „Nici nu trebuie să mergem cu ochii închiși, să nu vedem niște stricăciuni care apar sau eventuale derapaje care pot apărea”, conchide el.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG