În 13 septembrie, numărul total al deceselor de la debutul pandemiei a fost de 35.000, cifră care a trecut pe sub radarul autorităților, iar de atunci ea s-a tot mărit cu o medie de 80 de morți pe zi.
Dintre toți indicatorii care sunt luați în calcul, cel al deceselor a cunoscut cea mai mare ascesiune. Astfel, dacă numărul de decese înregistrat săptămâna trecută (13-20 septembrie) a fost de 524, în săptămâna precedentă era de 259. În timp ce numărul cazurilor noi a crescut cu 88%, cel al deceselor s-a mărit cu 102%.
Și în statisticile Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) se vede această curbă ascendentă, România ajungând pe locul 7 la nivelul Uniunii Europene.
Nu este nimic nou, anul trecut, tot în luna septembrie, România era pe primul loc în Europa la decese. Statistica neagră a continuat pe tot parcursul valului trei al pandemiei. Acum însă valul patru este la debut. Cum majoritatea deceselor se înregistrau în secțiile ATI ale spitalelor, una dintre posibilele explicații era numărul mare de infecții nosocomiale.
„Decesele sunt cel mai important indicator, dar și cel mai îngrijorător, aceasta pentru ele au crescut cel mai repede. Mortalitatea aparentă este la o medie de 3,10% în România și este una dintre cele mai mari din Europa, unde tendința a fost să se ducă în jos. În România avem o grămadă de factori care duc la creșterea mortalității. În primul rând, această campanie negaționistă nu a lovit doar în campania de vaccinare, ci a indus teama de spital, de medici. De aici o problemă mare: oamenii se adresează târziu spitalului. În al doilea rând, este problema paturilor la ATI pe care nu vor reuși să le miște suficient de repede”, spune pentru Europa Liberă medicul și cercetătorul Octavian Jurma.
Decesele au survenit în primul rând din rândul persoanelor nevaccinate. Chiar și cei vaccinați cu schema completă pot face boala, dar ei dezvoltă forme mai puțin grave, iar decesele sunt rare.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), 81% dintre cazurile de COVID înregistrate săptămâna trecută și aproape 77% dintre decese au fost la persoane nevaccinate, iar 23% dintre persoanele care au murit erau vaccinate cu prima doză.
86% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 de ani, din care 57,4% erau bărbați. 94,6% aveau cel puțin o comorbiditate asociată.
Cu toate că profilul deceselor nu s-a modificat substantial, cel al bolnavilor de Covid a suferit schimbări în sensul că a scăzut vârsta. Tulpina Delta îi afectează mai mult pe cei tineri și pe copii.
Astfel, din totalul celor 7.884 de pacienți internați în spitale până luni, 20 septembrie, 230 sunt minori, 210 fiind internați pe secții, iar 20 la ATI.
Tot rapoartele ECDC arată că din punct de vedere al vaccinării, România rămâne la coada Europei cu doar 32,8% populație vaccinată cu ambele doze.
Rata de pozitivare a ajuns la 15,71%
Concomitent cu creșterea cazurilor de Covid, în ascensiune este și rata de pozitivare (numărul de noi cazuri zilnice raportate la numărul de teste). Cea mai mare rată s-a înregistrat luni, de 15,71%, 3300 de cazuri la 21.000 teste în 24 de ore. În aceste 21.000 de teste intră însă și testele rapide antigen, în număr de 14.010.
Rata de pozitivare a crescut și ea constant în ultima săptămână, plasându-se la o medie în jurul valorii de 10%, ceea ce arată că este vorba de o transmitere comunitară extinsă.
Rata mare de pozitivare arată că numărul real de bolnavi este mai mare decât cel surprins în urma testelor, spun medicii. Octavian Jurma atrage atenția că în majoritatea județelor se va trece de la 3 la 6 incidența la mia de locuitori în maximum două săptămâni.
Dar chiar și în aceste condiții testarea rămâne redusă la nivelul întregii țări. După o perioadă în care autoritățile au publicat situația testărilor pe județe, ca urmare a repetatelor scandaluri privind diferențele majore de testare, acest bun obicei a luat sfârșit.
Testarea este extrem de importantă, deoarece cu ajutorul ei se depistează cazurile noi, în funcție de care se calculează incidența la mia de locuitori, un indicator esențial de care depinde intrarea sau nu în scenariul roșu.
Criza paturilor de ATI- episodul patru
Luni, la nivel national mai erau disponibile doar 19 paturi pentru bolnavii de Covid în secțiile de terapie intensivă, potrivit Grupului de Comunicare Strategică. În București, Cluj și Timișoara nu mai era liber niciun pat.
În total, pe țară există 1.087 de paturi ATI, număr care a crescut nesemnificativ în ultimul an de zile. Dintre acestea, 116 sunt paturi sunt rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 (obstetrică-ginecologie, neonatologie, cardiologie).
„Se lucrează pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare”, dau asigurări autoritățile.
Aceleași autorități care, deși avertizate despre iminența valului patru generat de agresivitatea și răspândirea rapidă a variantei Delta.
Una dintre marile probleme semnalate de medicul și cercetătorul Octavian Jurma este că, de fapt, nu se cunoaște numărul de noi internări în secțiile ATI, ci doar numărul total de pacienți aflați în ATI. Acest indicator este extrem de important în toată lumea, pentru că în funcție de el se poate cunoaște puterea pandemiei.
„Se raportează totalul, nu câți sunt internați noi și câți sunt externați. E o modalitate simplă și eficientă să subestimezi, să temperezi un pic lucrurile. Aceasta e o curbă foarte importantă în toată lumea, pentru că ea arată puterea de atac a pandemiei. Noii internați în spitale și noii internați în ATI sunt unii dintre cele mai importanți indicatori în toată lumea”.
