Aproape 100 de cereri de azil a înregistrat Inspectoratul General pentru Imigrări, în ultimii cinci ani, din partea cetățenilor ruși.
Cifrele au crescut exponențial în anul 2022, an în care Rusia a lansat invazia la scară largă împotriva Ucrainei.
Cereri de azil înregistrate pentru Federația Rusă între anii 2019 și 2023:
Conform acestor date, numărul rușilor care au solicitat azil în România a crescut considerabil raportat la anii de dinainte de război. De exemplu, în 2019, a fost o singură cerere de cetățenie, iar în 2020 au fost zero solicitări. În anul declanșării războiului de către Rusia au fost 70 de cereri și 21 în 2023.
În anul în care Rusia a invadat Ucraina, 2022, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a înregistrat cele mai multe solicitări de azil și din partea cetățenilor ucraineni: peste 4.400.
Numărul solicitanților de azil din Ucraina a scăzut însă drastic anul trecut. Astfel, cetățenii ucraineni nu se mai află nici măcar în top zece al cererilor din punctul de vedere al țărilor de proveniență.
În acești doi ani, numărul total al solicitanților de azil a fost de peste 12.000, în 2022, și de peste 10.000, în 2023, mai arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări. Clasamentul este dominat de cereri de la oameni care vin din țări precum Bangladesh, Siria sau Pakistan.
Moldova nu mai poate face față solicitărilor
În Republica Moldova se înregistrează un fenomen asemănător, însă în ceea ce privește obținerea cetățeniei. Numărul rușilor care vor paşapoarte moldoveneşti este mai mare decât al solicitanților ucraineni.
Autorităţile din Republica Moldova au declarat luni că întâmpină dificultăţi în a face faţă creşterii abrupte a cererilor de acordare a cetăţeniei depuse de către persoane din Federaţia Rusă.
„Situaţia geopolitică din regiune, creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a generat o creştere a numărului de persoane care doresc să obţină cetăţenia moldovenească”, a declarat agenţia guvernamentală care se ocupă de cetăţenie şi paşapoarte.
„Având în vedere creşterea numărului de cereri de acordare a cetăţeniei moldoveneşti, Agenţia cere Guvernului să extindă termenul de examinare a cererilor la şase luni”, în loc de termenul actual de 20 de zile, a anunţat Agenţia de Servicii Publice.
Instituţia a precizat că 70% dintre solicitanţi sunt cetăţeni ruşi şi 20% ucraineni, fără a oferi cifre specifice privind numărul celor care doresc să obţină cetăţenia Republicii Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa.
Republica Moldova, care în decembrie a primit aprobarea liderilor UE de a deschide negocieri de aderare la blocul comunitar, se bucură de un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană.
În plus, cetăţenii moldoveni care pot dovedi că strămoşii lor au trăit pe teritoriul României Mari, înainte de ocupația sovietică din 1940, au dreptul să solicite cetăţenia română şi, prin urmare, pot deveni cetăţeni UE.
Populația Republicii Moldova a scăzut drastic după anii '90, de la 4,3 milioane de locuitori la aproximativ 2,5 milioane, după ce aproape un milion de oameni au plecat la muncă în străinătate.
