Linkuri accesibilitate

Justiția rusă închide Centrul Memorial pentru Drepturile Omului  


 Justiția rusă a dat miercuri încă o lovitură disidenței închizând Centrul Memorial pentru Drepturile Omului pe motiv că a încălcat legea „agentului străin”.
 Justiția rusă a dat miercuri încă o lovitură disidenței închizând Centrul Memorial pentru Drepturile Omului pe motiv că a încălcat legea „agentului străin”.

Tribunalul din Moscova a decis miercuri închiderea Centrului Memorial pentru Drepturile Omului din Rusia.

Decizia a fost luată la o zi după ce organizația soră – cel mai vechi ONG pentru drepturile omului din Rusia, fondat în urmă cu 30 de ani de disidentul Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace - a fost forțat de Curtea Supremă să se închidă.

Memorialul a fost înființat în ultimii ani ai Uniunii Sovietice și a investigat inițial crimele din perioada sovietică, dar mai târziu a început să cerceteze și abuzurile din zilele noastre.

Centrul pentru Drepturile Omului este incomod pentru puterea de la Kremlin pentru că ține lista deținuților politici, printre care și cel mai virulent opozant al președintelui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi.

Lista include Martorii lui Iehova și musulmanii condamnați pentru terorism despre care Memorial spune că au fost victime ale „acuzațiilor nedovedite bazate pe dovezi fabricate din cauza afilierii lor religioase”.

„Pozor! Pozor!" (Rușine! Rușine!) au scandat susținătorii Memorialului pe un frig de minus 12 grade Celsius. Șapte persoane au fost reținute în fața tribunalului, relatează CNN.

Biroul pentru drepturile omului din Geneva a declarat că instanțele ruse au decis să „dizolve două dintre cele mai respectate grupuri pentru drepturile omului din Rusia și să slăbească și mai mult comunitatea pentru drepturile omului.”

„Îndemnăm autoritățile ruse să protejeze și să sprijine oamenii și organizațiile care lucrează pentru promovarea drepturilor omului în Federația Rusă”, a adăugat acesta.

Procurorii ruși acuză centrul că, prin activitatea sa, justifică terorismul și extremismul, lucru pe care Memorialul l-a negat.

Acuzatorii Memorialului mai spun că acesta nu și-a etichetat în mod sistematic conținutul ca „agent străin”, potrivit legii în vigoare, în baza unei denumiri cu conotații peiorative din epoca sovietică, care i-a fost dată în 2014. Eticheta duce cu gândul la „duşmanul poporului” din timpul URSS și se referă la organizaţiile despre care puterea de la Kremlin susține că ar acționa împotriva intereselor ruseşti prin faptul că primesc fonduri străine.

Centrul Memorial a anunțat, potrivit The Guardian, că va merge și la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut miercuri Rusiei să suspende închiderea celor două organizații Memorial, timp în care examinează o cerere din 2013 împotriva legislației ruse privind agenții străini. Rusia nu a răspuns până acum solicitării CEDO.

Centrul are o rețea de birouri în regiunea Caucazului de Nord predominant musulman, unde a documentat abuzurile din Cecenia și a oferit ajutor legal și material victimelor. În cazul în care contestația la decizia de miercuri va fi respinsă, și aceste birouri vor trebui închise.

Anna Dobrovolskaia, directorul executiv al centrului, a declarat în fața instanței că autoritățile par decise să epureze toate grupurile pentru drepturile omului, începând cu Memorialul.

„Nu putem spune că a fost o surpriză totală pentru noi”, a spus ea, citată de Reuters. „A existat un sentiment că spațiul (pentru munca în drepturile omului) se micșorează. Mulți oameni vor fi cu adevărat supărați când vor vedea aceste evenimente și mulți oameni vor scrie despre debutul vremurilor medievale și întunecate".

Ea a spus că decizia va avea un efect negativ asupra tuturor activiștilor pentru drepturile omului. „Evident că munca noastră devenise prea incomodă și deranja pe cineva”.

Hotărârea de marți a Curții Supreme de a închide Memorialul International, renumit pentru că păstrează vie memoria crimelor din epoca lui Stalin, a fost condamnată de grupurile internaționale pentru drepturile omului.

„În două zile, instanțele ruse au dat o lovitură în rafală mișcării ruse pentru drepturile omului”, a scris pe Twitter Rachel Denber de la Human Rights Watch, cu sediul în New York.

„La aproape exact 30 de ani de la sfârșitul erei sovietice, autoritățile stabilesc limite noi, represive, asupra a ceea ce se poate spune despre trecut și a ceea ce se poate spune și face despre abuzul în Rusia de astăzi”, a spus Denber.

În luna februarie a acestui an, cel mai virulent opozant al Kremlinului, Alexei Navalnîi, a fost închis, mișcarea sa interzisă și mulți dintre asociații săi au fost forțați să fugă din țară. Moscova susține că, astfel, zădărnicește extremismul și protejează Rusia de influența malignă a Occidentului.

Criticii Kremlinului spun că Vladimir Putin, aflat neîntrerupt la putere din 1999, ca președinte sau prim-mininstru, în contradicție permanentă cu Occidentul, de la Ucraina până la războiul din Siria, nu face decât să întoarcă Rusia în epoca sovietică, când orice urmă de disidență a fost zdrobită.

„A fost o organizație cu adevărat utilă care apăra drepturile oamenilor nevinovați, care erau persecutați pentru convingerile lor”, spune Igor, un susținător al activității centrului pentru Reuters. „Trebuie să existe o opoziție, oameni cu opinii diferite. Despre asta sunt principiile competiției politice".

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG