Potrivit propunerii de săptămâna trecută a Comisiei Europene, reducerea vizează intervalul 1 august 2022 - 31 martie 2023.
Decizia de marți, 26 iulie, este în acord cu propunerea făcută de Comisia Europeană și vine în contextul în care compania rusă de energie Gazprom, controlată de stat, a anunțat de miercuri o reducere drastică a livrărilor de gaze prin conducta principală, Nord Stream 1, către Europa.
Președinta Consiliului UE, Ursula von der Leyen a declarat, marți, că angajamentul colectiv de reducere cu 15% este foarte semnificativ și va ajuta statele să-și umple depozitele înainte de iarnă.
„Astăzi, UE a făcut un pas decisiv pentru a face față amenințării unei întreruperi complete a gazului de către Putin. Salut cu ardoare aprobarea de către Consiliu a Regulamentului Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze.
Acordul politic la care a ajuns Consiliu în timp record, bazat pe propunerea Comisiei 'Să economisiți gazul pentru o iarnă sigură' depusă săptămâna trecută, va asigura o reducere ordonată și coordonată a consumului de gaze în UE, pentru a se pregăti pentru iarna viitoare. Acesta completează toate celelalte acțiuni întreprinse până în prezent în contextul REPowerEU, în special pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz, a accelera dezvoltarea surselor regenerabile și a deveni mai eficient din punct de vedere energetic”, spune președinta Comisiei Ursula von der Leyen într-un comunicat de presă.
Gazprom reduce iar livrările de gaze către Europa
Cea mai afectată va fi Germania, ale cărei fluxuri de gaz vor scădea la o cincime din capacitatea normală, potrivit Reuters. Per ansamblu, livrările de gaze către Europa vor scădea la 33 de milioane de metri cubi pe zi – aproximativ 20% din capacitatea conductei.
„Monitorizăm situația foarte îndeaproape, într-un schimb strâns cu agenția federală de rețea și echipa de criză a gazelor”, a declarat ministerul german al Economiei, luni, după anunțul Gazprom. „Conform informațiilor noastre, nu există niciun motiv tehnic pentru o reducere a livrărilor.” Ministrul l-a acuzat pe Vladimir Putin de duplicitate în chestiunea livrărilor de gaze.
Gazprom a declarat că a oprit funcționarea uneia dintre ultimele două turbine de gaz Siemens la stația de comprimare Portovaya/Nord Stream 1, în conformitate cu instrucțiunile organismului de supraveghere. Motivul invocat este legat de „starea sănătății tehnice a motorului”.
Gazoductul Nord Stream 1 transportă 55 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pe an din Rusia către Germania, pe sub Marea Baltică. Lucrările de întreținere s-au desfășurat între 11 și 21 iulie. Deși Gazprom a reluat livrările prin Nord Stream 1 după 10 zile, ele au fost cu mult sub capacitatea gazoductului.
Zelenski cere sancțiuni mai dure în fața „șantajului” Moscovei
Termenul folosit de Uniunea Europeană și, evident, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski este cel de „război al gazelor”.
Zelenski, în discursul său video de luni, a spus că această mișcare a fost deliberată și a îndemnat Uniunea Europeană să convină asupra sancțiunilor mai dure împotriva Rusiei. „Toate acestea sunt făcute de Rusia intenționat pentru a le îngreuna cât mai mult europenii să se pregătească pentru iarnă. Și acesta este un război deschis al gazelor pe care Rusia îl poartă împotriva unei Europe unite”, a spus el.
„Santajul cu gazul Europei” de la Moscova ar putea reprezenta „un stimulent pentru ca cel de-al optulea pachet de sancțiuni al UE să fie semnificativ mai puternic”, a spus Zelenski.
Războiul gazelor sub presiunea opiniei publice
Dar lucrurile nu sunt deloc simple, pentru că guvernele UE au în față opinia publică tot mai speriată de perspectiva unei ierni în frig în situația în care Rusia oprește complet (un scenariu de luat în calcul) sau reduce drastic livrările de gaz.
Aceeași opinie publică, în special în Germania, țara cea mai dependentă de gazul rusesc, este reticentă față de continuarea sancțiunilor, dar și față de continuarea înarmării Ucrainei. Un sondaj recent arăta că în fosta Germanie de Est aproape 58% din populație dorea ca Berlinul să „nu provoace Rusia” și învinuia America pentru conflict. Nici în restul Germaniei lucrurile nu stau mult mai bine, 40% din populație având o perspectivă asemănătoare.
De altfel, în multe tări din Occident, aflate mai departe de zona fierbinte a războiului și a căror atitudine față de Rusia este mai tolerantă decât a țărilor din fostul bloc comunist, sprijinul popular pentru Ucraina s-a diluat comparativ cu începutul conflictului. La asta a contribuit criza gazelor, inflația și perspectiva renunțării la confortul cu care occidentalul este obișnuit.
Executivul UE a acuzat săptămâna trecută Moscova că folosește energia ca „armă” și a cerut celor 27 de state membre să accepte o țintă voluntară de economisire a gazelor de 15%, care ar putea deveni obligatorie dacă Bruxelles-ul declară o urgență în aprovizionare.
Scopul UE este de a folosi mai puțin gaz acum pentru a construi depozite pentru iarnă. Și aici există o țintă ambițioasă: până în noiembrie depozitele ar trebui să fie umplute în proporție de 80-90%. Ceea ce devine tot mai complicat în condițiile în care rușii reduc de pe acum livrările.
Reducerea consumului nemulțumește multe state
Speranța oficialilor UE că reuniunea celor 27 de miniștri ai Energiei ai blocului comunitar de marți de la Bruxelles va ștampila planul de economisire a gazelor cu 15% s-a împlinit, cu toate că țări din toate colțurile Europei au ridicat obiecții, în frunte cu Spania și Portugalia, care sunt relativ izolate de rețeaua de gazoducte a UE.
Propunerile au fost văzute ca fiind concepute pentru Germania, care se confruntă cu raționalizarea energetică în timp ce se străduiește să anuleze deceniile de dependență de gazul rusesc. Într-un ecou al dezbaterilor dureroase ale crizei din zona euro de acum zece ani, țările sudice au sugerat că cetățenii lor nu ar trebui să facă sacrificii pentru politicile trecute ale altora.
Vicepremierul Spaniei, Teresa Ribera, a declarat săptămâna trecută că țării ei i s-a cerut să facă un „sacrificiu disproporționat”, subliniind investițiile pe care Spania le-a făcut în infrastructura de gaze naturale lichefiate, costuri care au căzut asupra companiilor și consumatorilor spanioli.
„Spre deosebire de alte țări, noi, spaniolii, nu am trăit peste posibilitățile noastre din punct de vedere energetic”, a spus Ribera apăsat.
Portugalia a fost „total împotriva” propunerilor ministrului său de energie, João Galamba, care a declarat presei locale săptămâna trecută că nu abordează nevoile Spaniei sau Portugaliei, care au interconexiune redusă de gaze cu restul Europei.
Grecia se opune, de asemenea, obiectivului de 15% la nivelul UE, despre care susține că îi supraîncărcă economia și consumatorii.
Între timp, Polonia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la securitatea sa energetică. Un oficial polonez a declarat că Varșovia „nu va fi de acord cu nicio soluție care ar putea duce la utilizarea rezervelor de gaze naturale poloneze pentru nevoile altor state membre”.
Franța, Italia, Danemarca, Țările de Jos și Polonia s-au numărat printre țările care s-au opus acordării Comisiei Europene puterea de a declara o urgență în aprovizionare. În schimb, se propune ca statele membre UE să ia această decizie critică.
Conform propunerilor revizuite, care erau încă discutate luni de ambasadorii adjuncți ai UE, țările pot obține o scutire de la ținta de 15% dacă nu sunt conectate la sistemul de interconexiune de gaz al niciunui alt stat membru.
Ținta poate fi, de asemenea, ușurată dacă țările oferă să trimită gaze către un stat membru care are nevoie.
Surse din UE au respins sugestiile că planul a fost conceput pentru Germania, argumentând că toate statele membre ar simți durerea economică a închiderii gazului rusesc.
Mai multe gaze lichefiate din America
Potrivit unei analize Reuters a datelor privind exporturile, compilate de Refinitiv, Statele Unite sunt pe cale să depășească angajamentul lui Biden din martie, care prevedea o cantitate suplimentară de 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru Europa în acest an, și să tripleze volumul promis.
Producătorul nr. 1 de gaze naturale al lumii a devenit principalul exportator de GNL din lume în prima jumătate a anului 2022, a declarat luni Administrația americană pentru informații energetice (EIA).
Creșterea este o veste bună pentru o administrație Biden care a încercat să consolideze legăturile energetice cu Europa ca o modalitate de a combate influența Rusiei.
Însă, având în vedere cererea acerbă de gaze naturale de pe glob, aceste importuri europene vin în detrimentul unor națiuni mai sărace, precum Pakistan și India, care s-ar putea confrunta cu deficite energetice sau ar putea fi împinse la noi înțelegeri cu Rusia, scrie Reuters.
Până în luna iunie a acestui an, SUA au exportat aproximativ 57 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz sub formă de GNL, 39 de miliarde de metri cubi, sau 68%, fiind destinați Europei, arată datele Refinitiv.
