Nord Stream 2, concern controlat de gigantul energetic de stat al Rusiei, Gazprom, a atacat modificarea directivei gazelor în instanța europeană, cerând anularea ei. Directiva, a cărei modificare a fost susținută de Franța și adoptată în mandatul președinției românești a Consiliului UE, impune ca proiectele de conducte care aduc gaz din afara UE să nu fie deținute direct de furnizori de gaz și ca minimum 10% din capacitatea conductei să fie pusă la dispoziția unor operatori terți.
Nord Stream 2 acuză discriminare în cazul acestei directive. „Amendamentul la directiva gazelor nu este dăunător doar pentru Nord Stream 2. Astfel de discriminări evidente împotriva unei investiții comerciale individuale subminează de asemenea abilitatea pieței interne a UE să atragă investiții, pentru a face tranziția de energie o realitate”, a declarat Matthias Warnig, CEO al Nord Stream 2, conform unui comunicat de presă.
Nord Stream 2 arată că a încercat o înțelegere amiabilă cu Comisia Europeană, într-o întâlnire de pe 25 iunie, însă încercarea a eșuat.
Concernul Nord Stream 2 este deținut de Gazprom, de companiile germane Uniper și BASF, de compania petrolieră anglo-olandeză Shell, de austriecii de la OMV și de francezii de la Engie.
Țările baltice, est-europene și cele nordice privesc acest proiect ca pe un pas spre creșterea dependenței energetice a UE față de Moscova, în timp ce Germania l-a susținut, din rațiuni economice.
Nord Stream 2 este o conductă de gaz care pleacă din Rusia, pe sub Marea Baltică, și ajunge în Germania. Cu o lungime de peste 1.200 km și operată de gigantul energetic rusesc de stat Gazprom, construcția ei a început în 2010 și urmează să se încheie până la finalul anului 2019. În jur de 55 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc ar urma astfel să ajungă direct în Europa, în condițiile în care UE importă deja în jur de 40% din gaze din Rusia.
Operat în întregime de Gazprom, acest lucru ar contraveni regulilor europene din Directiva gazelor, negociată până ieri la nivelul UE. Acestea spun că proprietarul conductei nu poate fi același cu cel care livrează gazul. În cazul Nord Stream 2, ambele roluri sunt jucate de gigantul de stat Gazprom. Separarea rolurilor ar permite și unor companii energetice europene să aibă o breșă de intrare în acest proiect rusesc.
Proiectul Nord Stream 2 este controversat, pentru că mărește dependența Europei de gazul rusesc, dar subminează pe de altă parte și proiecte concurente, care aduc gaz din Norvegia sau gaz natural lichefiat american, pe ruta Norvegia-Danemarca-Polonia. O altă problemă ar fi că, dacă Rusia va duce gaz direct în Europa direct prin două conducte – Turk Stream și Nord Stream 2, asta înseamnă că Ucraina este lăsată complet pe dinafara schemei de tranzit a gazului rusesc către Europa, ceea ce ar lovi dur economia ucraineană, lipsind-o de taxele încasate de la ruși.
Germania s-a pus de-a curmezișul când a venit vorba despre periclitarea proiectului Nord Stream 2, în ciuda opoziției mai multor state europene, dar și a SUA. Președintele american Donald Trump a ajuns chiar să acuze Germania că este captiva Rusiei, din cauza gazelor livrate de Gazprom. Ambasadorii americani din Germania, Danemarca și de la UE au publicat pe 7 februarie o declarație comună în Deutsche Welle, în care cereau statelor UE să sprijine modificările la directiva gazelor, care reglementează mai dur și Nord Stream 2.
Facebook Forum