„În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite (...). Dacă membrii NATO au probleme urgente, îl pot contacta pe ambasadorul nostru în Belgia”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, transmite Reuters care citează agenția de știri rusă TASS.
Astfel, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa militară occidentală, precum şi misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.
De asemenea, Lavrov a anunţat că „se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de „a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.
NATO a redus la jumătate dimensiunea misiunii Rusiei la alianță și a retras, pe 6 octombrie, acreditarea a opt dintre membrii misiunii care erau ofițeri de informații ruși nedeclarați, ca răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei.
„Cei opt membri ai misiunii Rusiei la alianță au fost descoperiți că aparțin serviciilor de informații din Moscova”, declara, la momentul respectiv, un oficial NATO pentru Europa Liberă.
„De asemenea, putem confirma că am redus numărul de poziții pe care Federația Rusă le poate acredita în fața NATO (de la 20) la 10. Politica NATO față de Rusia rămâne consecventă”, a spus oficialul care a explicat că NATO a reacționat la „acțiunile agresive ale Rusiei, în același timp rămânând deschiși pentru un dialog semnificativ."
Relațiile dintre NATO și Rusia sunt tensionate în acest moment iar contactele oficiale au fost limitate de când Moscova a anexat ilegal Peninsula Crimeea de la Ucraina, în 2014.
Alianța occidentală cu 30 de membri este, de asemenea, îngrijorată de rachetele nucleare dezvoltate de Rusia în ultima perioadă, de intrările dese în spațiul aerian NATO și de hărțuirea navelor aliate de avioanele de luptă rusești.
Principalul forum de dialog între cele două părți, Consiliul NATO-Rusia, este în acest moment blocat.
„NATO a propus să organizeze o altă reuniune a Consiliului NATO-Rusia, în urmă cu peste 18 luni, iar această propunere este valabilă. Mingea se află în curtea Rusiei”, a spus oficialul pe 6 octombrie.
Răspunsul de luni al Rusiei lasă, însă, prea puține șanse organizării acestei reuniuni, dacă nu cumva o face imposibilă.
Disputa marchează cea mai recentă deteriorare a legăturilor Est-Vest, aflate la cel mai scăzut nivel după perioada Războiului Rece.
Rusia acuză NATO de activitate provocatoare în apropiere de granițele sale și a organizat recent exerciții în zonă.
Alianța declară, la rându-i, că este decisă să consolideze securitatea statelor membre aflate în apropiere de Rusia, după ce Moscova a anexat ilegal Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 și îi sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei.
Alianţa Nord-Atlantică a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, o neurotoxină interzisă, folosită de agenții militari sovietici în perioada Războiului Rece, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie.
În atacul respectiv, a murit o britanică, victimă colaterală, care a intrat în contact cu neurotoxina.
Rusia a respins toate acuzaţiile privind implicarea sa în atacul contra lui Serghei Skripal şi fiicei sale.
Aceste expulzări au fost urmate de alte expulzări în masă ale ofițerilor de informații ruși din țările aliate.
La acea vreme, NATO a redus, de asemenea, dimensiunea misiunii ruse de la 30 la 20 de membri.
În luna aprilie a acestui an au apărut dezvăluiri despre implicarea Rusiei într-o explozie soldată cu victime la un depozit de muniții din Republica Cehă în 2014.
Înainte ca NATO să-și anunțe decizia, șeful NATO, Jens Stoltenberg, spunea despre relația NATO cu Rusia că se situează „în punctul cel mai de jos de la sfârşitul Războiului Rece” și că Moscova a devenit din ce în ce mai „agresivă” pe plan extern şi tot mai „represivă” pe plan intern.
„Cred că trebuie să conştientizăm că relaţia dintre familia transatlantică şi Rusia se află în punctul cel mai de jos de la sfârşitul Războiului rece”, a declarat Stoltenberg, citat de EFE, într-o conferinţă susţinută la Universitatea Georgetown din Washington în cadrul unei vizite oficiale.
Stoltenberg s-a referit la „anexarea ilegală” a Crimeei ca punct de cotitură în relația Rusiei cu NATO precum și la „destabilizarea care a continuat în estul Ucrainei”.
În ultimii ani, Moscova şi-a sporit „semnificativ” cheltuielile militare, iar drept consecinţă Rusia a devenit „mai agresivă” în exterior şi mai „represivă” în interior. „Imaginea este gravă”, a avertizat el.
Înainte de a face declarațiile și de a anunța decizia NATO privitoare la Rusia, secretarul general al NATO a fost primit, la Casa Albă, de preşedintele american Joe Biden care şi-a exprimat „sprijinul total” faţă de Alianţă şi strategia convenită la summitul din iunie a ţărilor membre.
NATO a decis atunci să demareze un proces de adaptare pentru a-şi îmbunătăţi răspunsul la provocări precum agresivitatea Rusiei, atacurile cibernetice şi schimbările climatice, poziţionând clar China drept o ameninţare la securitatea sa.
