Linkuri accesibilitate

Casa Albă | SUA promit sprijin Ucrainei în fața „agresiunii Rusiei”


Volodimir Zelenski spera să obțină de la Joe Biden un sprijin mai concret pentru aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO.
Volodimir Zelenski spera să obțină de la Joe Biden un sprijin mai concret pentru aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO.

Președintele SUA, Joe Biden i-a dat asigurări omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că Washington-ul este alături de Ucraina în fața „agresiunii Rusiei”. Cei doi s-au întâlnit, luni, la Casa Albă.

SUA reafirmă categoric angajamentul față de suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în fața agresiunii Rusiei și sprijinul față de aspirațiile euro-atlantice ale țării”, a spus președintele Joe Biden în întâlnirea din Biroul Oval.

„Parteneriatul dintre țările noastre este tot mai puternic și va continua în aceeași direcție”, a adăugat Biden, fără a da însă Ucrainei indicii despre un parcurs clar de aderare la NATO sau despre o implicare directă a SUA în discuțiile de pace pe tema conflictului armat cu separatișii susținuți de Rusia, care durează de șapte ani în estul Ucrainei.

Volodimir Zelenski a ajuns la Casa Albă cu speranțe mari în privința discuțiilor despre securitatea Ucrainei și ambițiile sale de aderare la NATO, inclusiv cu privire la trasarea unui orizont de timp din acest punct de vedere. Joe Biden a răspuns însă că Ucraina este departe de a fi pregătită pentru a se alătura Alianței în contextul intern al nevoii de reforme profunde și cel extern al opoziției Rusiei. Și a insista asupra reformelor și combaterii corupției în Ucraina.

„Vom discuta despre cum putem sprijini Ucraina în privința reformelor democratice și a pașilor necesari spre o integrare europeană completă”, a spus Joe Biden.

În discuția din Biroul Oval, Joe Biden a subliniat că Ucraina este încă departe de a fi pregătită pentru aderarea la NATO.
În discuția din Biroul Oval, Joe Biden a subliniat că Ucraina este încă departe de a fi pregătită pentru aderarea la NATO.

Problema Ucrainei este unul dintre principalele motive de tensiune dintre Rusia și Occident după anexarea ilegală a PEninsulei Crimeea în 2014. De asemenea, deși neagă oficial acest lucru, Rusia îi sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei care se luptă din 2014 cu armata ucraineană, un conflict care a făcut peste 13.200 de victime până în prezent.

Zelenski a spus că i-ar plăcea ca SUA să se implice în discuțiile de pace, alături de Franța și Germania. Discuțiile stagnează și oficialii de la Kiev cred că o implicare a Washington-ului le-ar putea revigora.

SUA au creat funcția de trimis special pentru discuțiile de pace, dar nu au numit pe nimeni pentru a o prelua și nu intenționează să o facă, a spus un oficial american pentru RFE/RL înaintea întâlnirii celor doi președinți.

Volodimir Zelenski a câștigat alegerile din 2019 promițând ucrainenilor combaterea corupției și reducerea influenței oligarhilor, reforma justiției, dar și avansarea negocierilor pentru încetarea conflictului din estul țării. Deși a luată măsuri pentru a limita anumite interese de afaceri, mai ales cele cu conexiuni în Rusia, reformele lasă de așteptat iar Zelenski nu pare să facă suficient în acest sens.

El spera să obțină de la Casa Albă și sprijin militar, în special pentru refacerea Forțelor Navale ale țării, în condițiile în care Rusia a preluat controlul asupra unor echipamente ale acesteia odată cu anexarea Peninsulei Crimeea.

Înaintea întâlnirii, SUA au anunțat eliberarea unei tranșe de 60 de milioane de dolari, fonduri destinate achiziției de rachete antitanc. Acestea se adaugă celor 400 de milioane de dolari oferite de SUA Ucrainei anual pentru modernizare militară. Din 2014 până acum, suma acordată de SUA Ucrainei se ridică la 5,2 milioane de dolari.

După întâlnirea de miercuri, președintele Ucrainei a mulțumit atât pentru fondurile pentru investiții militare, cât și pentru cele peste 2 milioane de doze de vaccin anti-Covid pe care SUA le-au dat țării sale.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG