Imaginile publicate de autoritățile daneze prezintă o zonă enormă în apropierea insulei daneze Bornholm unde gazul iese la suprafață. Razele acestor zone sunt între 200 și 1.000 de metri.
Ministerul danez al Climei și Energiei menționează cu îngrijorare că nu este vorba doar de niște mici fisuri, ci de o gaură masivă. Zona este încă prea periculoasă pentru ca specialiștii să se apropie și să analizeze daunele. În cazul unor daune majore, conductele ar putea fi închise permanent.
Seismologii suedezi au confirmat o serie de explozii. Guvernul danez anticipează ca scurgerile să continue cel puțin o săptămână, până când metanul se va goli din conducta care este plină de gaz, dar nu în uz.
Comisia Europeană și NATO au descris situația drept consecința unui sabotaj, fără a numi direct Rusia, așa cum face, în schimb, Ucraina.
Scurgeri inexplicabile de gaze raportate din gazoductele Nord Stream 1 şi 2
Moscova a redus fluxul de gaz prin Nord Stream 1 în primele luni de război și a suspendat complet activitatea gazoductului începând din luna august. Prin Nord Stream 2 nu se trimisese nimic înainte de suspendarea activității în februarie. Ambele gazoducte conțin, însă, gaz sub presiune.
Nord Stream AG, compania care operează gazoductele, a precizat că pe 27 septembrie trei puncte ale Nord Stream 1 și 2 au suportat daune fără precedent și că nu este clar când va putea fi reluate operațiunile normale.
Din moment ce Europa nu importă în momentul de față gaz prin aceste conducte, impactul acestui incident asupra aprovizionării curente este zero. Dar, cel puțin Nord Stream 1, rămânea o posibilă opțiune dacă Rusia decidea să reia importurile prin acest gazoduct.
Cu doar o zi înaintea exploziilor, autoritățile norvegiene au detectat drone neidentificate în apropierea platformelor din Marea Baltică.
În iulie, marina britanică a atras atenția asupra unui submarin rusesc pe coasta Norvegiei.
Cu o lună mai devreme, o navă a Rusiei a încălcat apele teritoriale daneze de două ori în apropierea insulei Bornholm, lângă care s-au înregistrat fisurile gazoductului.
Exploziile au avut loc în aceeași zi în care s-a inaugurat un gazoduct care va transporta gaz norvegian către Polonia. Norvegienii sunt acum în gardă și spun că vor lua măsuri suplimentare pentru a crește securitatea noului gazoduct în colaborare cu armata și forțele de ordine.
Autoritățile au închis traficul naval și aerian din preajma scurgerilor de gaz. Orice navă s-ar apropia de aceste scurgeri și-ar putea pierde flotabilitatea. Gazul scurs are potențialul de a lua foc.
Efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător ar putea fi extreme, dar sunt deocamdată greu de estimat, potrivit Reuters. Potrivit experților, dacă s-ar scurge întreaga cantitate de metan doar din Nord Stream 2, aceasta ar avea un efect asupra mediului comparabil cu emisiile de CO2 anuale ale unui oraș precum Helsinki.
Reacții și potențialul impact
Autoritățile rămân sceptice în privința acestui incident tocmai din cauza faptului că s-au produs trei scurgeri în locuri diferite, ceea ce ar putea indica un atac coordonat.
Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Ucrainei, acuză Moscova că a înscenat un atac terorist împotriva Uniunii Europene „pentru a destabiliza situația economică din Europa și a cauza panică odată cu venirea iernii”.
Și premierul polonez consideră că este vorba de sabotaj, arătând discret cu degetul spre Rusia.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privește evenimentul ca fiind sabotaj. Ea a avertizat cu „cel mai puternic răspuns posibil” în cazul în care infrastructura energetică europeană activă ar fi atacată.
Și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, consideră incidentul a fi sabotaj. Conform Reuters, acesta ar fi discutat deja cu reprezentanții Danemarcei despre importanța protecției infrastructurii esențiale.
Premierul suedez Magdalena Andersson a nuanțat lucrurile: scurgerile sunt „probabil o acţiune deliberată”, dar „nu un atac împotriva Suediei”. Danezii au ales o abordare similară.
Poliția suedeză a lansat o anchetă privind un posibil sabotaj la adresa infrastructurii, îndreptat împotriva țărilor vestice. Cele două țări scandinave se ocupă îndeaproape de acest incident, deoarece daunele s-au produs în zonele lor economice.
De partea lor, și rușii spun că s-ar putea să fie vorba despre sabotaj. Gazprom a evitat să dea răspunsuri presei și a direcționat întrebările către operatorul gazoductelor.
În cazul în care suspiciunile țărilor europene vor fi confirmate și rușii se află în spatele acestor explozii, consecințele ar putea fi extrem de grave, scrie Politico. Aceștia consideră că un atac rusesc dovedit asupra infrastructurii europene ar putea constitui un motiv pentru mobilizarea armată a țărilor UE și ar putea deschide un nou capitol în acest război, al confruntărilor maritime în Marea Baltică.
Posibilul atac asupra gazoductelor Nord Stream a forțat autoritățile să privească infrastructura de energie ca element strategic esențial, care ar putea necesita supraveghere mai strictă în perioada imediat următoare și apărare militară pe viitor. Conform unui reprezentant al forțelor armate suedeze, „aceasta este clar o problemă militară”.
Ce este Nord Stream și cât de vulnerabil este?
Nord Stream 1 a fost construit între 2011 și 2012, fiind cel mai lung gazoduct din lume.
Nord Stream 2 a fost construit între 2018 și 2021, în ciuda protestelor Ucrainei, care pierdea venituri obținute din taxele de tranzitare a gazului rusesc pe teritoriul său. Ucraina a încercat cu insistență să o convingă pe Angela Merkel, cancelarul de atunci al Germaniei, că Rusia folosește exporturile sale de gaze drept o armă strategică.
La doar câteva luni după inaugurarea celui al doilea gazoduct, un proiect în valoare de 11 miliarde de dolari, Germania a suspendat certificarea acesteia pe 22 februarie odată cu recunoașterea de către Kremlin a așa-numitelor republici populare Donețk și Luhansk.
Conductele sunt extrem de solide, fiind echipate să înfrunte daunele de rutină. Conductele de metal prin care curge gazul au pereți groși de 4 centimetri și sunt dublate cu un perete de beton armat gros de 11 centimetri. Conductele au un diametru intern de 1,1 metri. Fiecare secțiune de metal plus beton armat cântărește în jur de 25 de tone. Conductele sunt plasate pe fundul Mării Baltice, la adâncimi între 80 și 110 metri. Ambele gazoducte de peste 1.200 de kilometri pot transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaz anual.
Germania a fost, de-a lungul timpului, cel mai vocal susținător al Nord Stream 2, în ciuda relației complicate cu Rusia din ultimul deceniu. Guvernul de la Berlin a dorit să mențină contractele Nord Stream 2 pentru a-și menține aprovizionarea cu gaz constantă.
Ucraina se opune de ani întregi proiectelor Nord Stream.
