Linkuri accesibilitate

Șase luni de urgență și alertă. Weber: Cum s-au restrâns drepturile în pandemie


În luna martie, după decretarea stării de urgență, autoritățile române au ales să scoată armata pe străzi din marile orașe.

Un bilanț făcut de Avocatul Poporului, la șase luni de când România a început să funcționeze în regim de stare de urgență, apoi de alertă, arată că statul a luat „cele mai drastice măsuri” prin care a restricționat drepturi și libertăți. A fost strunit coronavirusul, dar și cetățenii

Se împlinesc 180 de zile, adică aproape jumătate de an, de când România funcționează în regim extraordinar: de pe 16 martie a intrat de două ori în stare de urgență, apoi de patru ori în stare de alertă, în vigoare și astăzi, până pe 15 octombrie. Acest regim a venit la pachet cu puteri sporite pentru autorități, în perioada pandemiei de Covid-19, dar și cu restrângerea unor drepturi și libertăți pentru cetățeni.

Este „cea mai lungă perioadă de restricții” din Uniunea Europeană, arată instituția Avocatului Poporului, într-un raport privind interpelările și acțiunile din ultimele șase luni de când România a intrat prima dată în stare de urgență.

În această perioadă, în România, spre deosebire de alte țări din UE, „au fost luate cele mai drastice măsuri în sensul restrângerii unor drepturi și libertăți”, consideră Avocatul Poporului. De asemenea, au fost date „cele mai multe amenzi” din UE cetățenilor care nu au respectat restricțiile impuse de autorități – peste 300.000 de amenzi în cuantum de 120 de milioane de euro, conform instituției.

Aceasta a fost una dintre cele mai mari probleme din această perioadă de restricții, consideră și Georgiana Gheorghe, directoarea executivă a APADOR-CH, contactată de Europa Liberă. De altfel, după ce Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională amenzile pentru nerespectarea ordonanțelor militare, judecătorii CCR au desființat întreaga ordonanță 34/2020, motivând că restrângerea drepturilor constituționale poate fi făcută doar prin lege aprobată de Parlament, nu prin OUG sau alte acte administrative. Decizia a dărâmat tot eșafodajul legislativ pe care Guvernul liberal și-a întemeiat gestionarea pandemiei de Covid-19.

Sancțiunile disproporționate, acele amenzi foarte mari, legate de încălcarea acelor prevederi din ordonanțele militare. Suntem una dintre țările care au avut cele mai mari amenzi din toată Europa. Ele au fost declarate neconstituționale, dar nu știm ce s-a întâmplat ulterior. Neconstituționalitatea lor nu a însemnat că cetățenii și-au primit banii înapoi, dacă au primit amenzi. Era nevoie de un demers în instanță”, spune șefa APADOR-CH.

De asemenea, mai arată Avocatul Poporului, România „este singura țară din UE în care au fost internate obligatoriu și pe perioada stării de urgență și pe perioada stării de alertă toate persoanele infectate, chiar dacă nu au prezentat simptome”. Atât recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, cât și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor Infecțioase sunt de a izola la domiciliu persoanele infectate cu Covid-19, dar care nu prezintă simptome.

O parte a acestor măsuri au fost benefice, în sensul în care s-a împiedicat răspândirea comunitară a virusului”, admite însă raportul Avocatului Poporului. Cu toate acestea, România a impus măsuri drastice de restricționare a drepturilor și libertăților, deși nu a fost lovită de pandemia de coronavirus la fel de grav ca state europene precum Marea Britanie, Italia, Spania, Germania sau Franța, consideră instituția.

APADOR-CH: Derogarea de la CEDO și „lipsa de profesionalism” a celor care legiferează

Modalitatea deficitară de a legifera a dus în practică la foarte multe neclarități, la foarte multe clarificări ulterioare care au creat haos. S-a văzut lipsa de profesionalism a celor care legiferează.
Georgiana Gheorghe, directoare APADOR-CH

Cea mai mare problemă a acestor șase luni de regim special de pandemie pentru România a fost modul în care autoritățile au ales să legifereze, consideră Georgiana Gheorghe, directoarea executivă a organizației pentru apărarea drepturilor omului APADOR-CH: „pe repede înainte”.

Modalitatea deficitară de a legifera a dus în practică la foarte multe neclarități, drumuri la Curtea Constituțională pentru a tranșa lucrurile, la foarte multe clarificări ulterioare care au creat haos. S-a văzut lipsa de profesionalism a celor care legiferează”, a explicat pentru Europa Liberă Georgiana Gheorghe.

Nu există o îndoială asupra faptului că România a restrâns drepturile cetățenilor săi, iar acest lucru a fost certificat prin faptul că statul român a fost printre puținele care au derogat de la respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), pe perioada stării de urgență. La vremea respectivă, statul român era guvernat prin ordonanțe militare. Gestul a fost criticat la vremea respectivă, mai ales că la el au recurs în contextul pandemiei doar țări precum Moldova, Armenia sau Letonia.

Din interpretarea lor, această derogare era automată când au declarat stare de urgență. Ei au considerat că această derogare derivă natural din faptul că ei au adoptat acele ordonanțe militare. Dar au făcut-o și pentru a nu li se reproșa apoi că au restrâns drepturi, iar oamenii ar fi putut să meargă apoi să dea statul în judecată la CEDO. Sunt multe state care nu au făcut acest lucru și nu ar fi trebuit nici România să se grăbească să o facă, mai ales din punct de vedere al simbolisticii, al mesajului pe care îl transmiți când derogi de la Convenție”, explică Georgiana Gheorghe, pentru Europa Liberă.

Cu toate acestea, trebuie subliniat că această suspendare a CEDO în privința unor drepturi ale cetățenilor „nu a dus la o tragedie” și că ea s-a făcut doar pe perioada stării de urgență, consideră directoarea APADOR-CH. Ea dă contraexemplul Ungariei, care deși nu a derogat de la CEDO, este guvernată de premierul Viktor Orban prin decrete, pe o perioadă nedeterminată.

Comisar ONU: Impactul sanitar al Covid-19, agravat de nerespectarea drepturilor omului

Aceste multiple fracturi din subsidiar, care ne-au făcut mai vulnerabili la acest virus, rezultă în primul rând din procesele politice care exclud vocea cetățenilor, precum și din lacune în protejarea drepturilor omului.
Michelle Bachelet, înalt comisar ONU

România nu este însă un caz unic la nivel global, în ce privește restrângerea drepturilor și libertăților pe timpul pandemiei. Multe țări care aveau o stare mai rea a respectării drepturilor și libertăților au fost lovite mai dur de pandemie, tocmai din această cauză.

Din cauza Covid-19, o criză globală de sănătate care se mișcă rapid a intrat în coliziune cu multe alte crize din întreaga lume, împământenite, politice, sociale și economice mai încete”, a declarat înaltul comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, în deschiderea Consiliului pentru Drepturile Omului, de la Geneva.

Aceste multiple fracturi din subsidiar, care ne-au făcut mai vulnerabili la acest virus și au creat breșe pentru daunele sale, rezultă în primul rând din procesele politice care exclud vocea cetățenilor, precum și din lacune în protejarea drepturilor omului”, a mai arătat Bachelet.

Un raport al Fundației Gates arată că pandemia a avut un impact disproporționat la nivel mondial, asupra femeilor, a comunităților minoritare rasial și etnic, precum și asupra oamenilor care trăiesc în sărăcie extremă. Sărăcia extremă a crescut cu 7% în această perioadă de pandemie.

După 20 de ani consecutivi de reducere a sărăciei extreme, am văzut acum o revenire. Avem aproape 40 de milioane de oameni aruncați înapoi în sărăcie extremă. Este vorba despre peste un milion pe lună, de când a lovit virusul”, arată Mark Suzman, șeful Fundației Gates, citat de Reuters.

Drepturi fundamentale care au fost afectate sau restricționate de România, în perioada pandemiei, conform decretelor prezidențiale din perioada stării de urgență:

  • Dreptul la liberă circulație;
  • Dreptul la respectarea vieții private și de familie;
  • Inviolabilitatea domiciliului;
  • Dreptul la educație;
  • Libertatea de întrunire și de asociere;
  • Dreptul la ocrotirea proprietății private;
  • Dreptul la grevă;
  • Libertatea economică.

VIDEO

Cozi infernale la returnarea proceselor verbale și a tabletelor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:27 0:00
XS
SM
MD
LG