2020 pare să fie un an impredictibil pentru România: alegerile locale și parlamentare ar putea consfinți o guvernare de dreapta, dacă nu apare o criză economică, în vreme ce legăturile țării cu Statele Unite s-ar putea întări, chiar în detrimentul celor cu Uniunea Europeană, în cazul prelungirii crizei din Orientul Mijlociu
1) România mai aproape de SUA cu orice risc
Conflictul din Orientul Mijlociu plasează România în rândul aliaților necondiționați ai Statelor Unite, indiferent de poziționările marilor puteri europene. România a decis încă din 2010 să găzduiască sistemul antirachetă SM-3 pentru a proteja sud-estul Europei de rachetele iraniene cu rază scurtă și medie de acțiune. Între timp sofisticatul scut anti-rachetă este funcțional, iar România se află pe noua hartă geopolitică, având un rol bine determinat, chiar dacă relativ complicat.
2) Spațiul Schengen rămâne un deziderat
Relațiile cu Uniunea Europeană se vor îmbunătăți, pe fondul reparațiilor pe care liberalii au promis să le facă prin modificările legilor juridice și ale codurilor Penal și de Procedură Penală, pentru revenirea la regulile statului de drept. Totuși, chiar dacă următorul Raport al Comisiei Europene referitor la starea justiției (Mecanismul de Cooperare și Verificare) va fi pozitiv, e puțin probabil ca România să adere la Spațiul Schengen de Liberă Circulație.
3) Alegeri generale. PSD ar putea cădea sub 30%
PNL și președintele Klaus Iohannis au anunțat că vor alegeri parlamentare anticipate. În acest fel ar conserva tendința electorală manifestată la prezidențialele de anul trecut și ar evita să plătească eventualele complicații economice, determinate de majorarea pensiilor cu 40%, după o strategie legislativă făcută de PSD și păstrată de PNL din rațiuni electorale. Dacă nu apar evenimente majore din punct de vedere economic, social-democrații nu au șanse să revină la scorul lor traditional de peste 30%. Conducerea partidului este precară, nu există o garnitură de lideri cu ștaif, care să schimbe imaginea partidului și să propună un adevărat proiect social-democrat. În paralel, luptele interne din interiorul Uniunii Salvați România subminează această formațiune, care nu a reușit în cei patru ani de la apariția ei să se definească din punct de vedere ideologic. Alegerile la termen ar trebui să aibă loc în noiembrie.
4) Alegeri locale. Mizele alianțelor
Alegerea primarului dintr-un singur tur, regulă care funcționează din 2012, avantajează partidele cu bază solidă în teritoriu, cum era atunci PDL și cum este acum PSD. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este de asemenea avantajată. Dacă vor să contrabalanseze PSD, celelalte partide ar trebui să aibă candidați comuni. Pentru ca alegerile locale să poată fi făcute în două tururi, cum ar vrea PNL și USR, e nevoie de schimbarea legii, dar arhitectura actuală a Parlamentului nu permite această mișcare. În plus, recomandarea Comisiei de la Veneția este să nu fie schimbate legile electorale cu mai puțin de un an înainte de alegeri.
Câștigarea Bucureștiului arată, în general, trendul următorilor ani. PSD ar putea pierde capitala doar dacă celelalte partide ar avea un candidat comun
5) Numirea procurorilor șefi
Comisia Europeană i-a cerut României să stabilească o metodologie clară și stabile pentru selectarea procurorilor șefi, în așa fel încât să se evite negocierile politice, folosite până nu demult în astfel de situații. O astfel de metodologie ar trebui prevăzută prin lege pentru a determina un model pe termen lung în acest sens.
Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție au fost conduse în ultima perioadă de procurori interimari, care nu-și pot, deci, asuma decizii și strategii pe termen lung. Numărul demnitarilor anchetați și trimiși în judecată a scăzut, pe acest fond de incertitudini, dar și de acuzații referitoare la eventualele jocuri politice pe care le-ar fi făcut DNA. În același timp, Parchetul General se confruntă cu o scădere a credibilității după tergiversarea anchetei în cazul Caracal, unde două fete au fost violate și omorâte în 2019, dar principalul suspect nu a fost încă trimis în judecată.
6) Recesiunea se amână
Guvernul nu a găsit resursele necesare care să acopere resursele economice necesare pentru a alimenta creșterea pensiilor cu 40%.Cu toate acestea, Comisia Națională de Prognoză a anunțat un Produs Intern Brut de 238 de miliarde de Euro pentru 2020, cu 4% mai mare decât anul trecut. Dacă nu intervin crize internaționale neașteptate. În același timp, inflația programată rămâne la 3%, iar deficitul bugetar este proiectat la 3,6% din PIB, peste limita maximă pentru statele membre UE. Guvernul a promis că nu va mări taxele și nu va tăia din beneficiile obținute deja de pensionari și bugetari, pentru a ține țara pe linia de plutire. În acest caz, doar creșterea veniturilor statului mai poate salva situația, pentru a amâna recesiunea, prevăzută de unii analiști, din cauza măririi pensiilor.
Facebook Forum