Linkuri accesibilitate

Nouriel Roubini, „profetul crizei”: 5 vulnerabilități ale României și de ce o diaspora numeroasă poate fi un avantaj


Nouriel Roubini, supranumit „profetul crizei”, a avertizat în 2006, la Fondul Monetar Internaţional (FMI), că se va produce o criză în lunile şi anii următori.

Supranumit „profetul crizei” pentru că a avertizat asupra crizei economice și financiare care urma să lovească economia mondială în 2008, Nouriel Roubini, prezent la București, a făcut un tablou al vulnerabilităților cu care se confruntă România.

Profesor de economie la Universitatea din New York, Nouriel Roubini a recunoscut că, deși nu este un expert în ceea ce privește economia autohtonă, poate să facă un tablou al oportunităților și provocărilor existente în România.

„Văd multe lucruri pozitive în țara voastră, dar sunt și unele riscuri și provocări economice”, a spus economistul Nouriel Roubini, prezent la București, la conferința „Starea economiei mondiale, la 11 ani de la criza economică. Suntem pregătiți pentru o nouă recesiune?”, organizată de Profit.ro.

În opinia sa, principalele vulnerabilități ale economiei românești sunt:

  • Creșterea pensiilor cu 40%, care ar urma să aibă loc în toamna anului viitor, ar urma să crească deficitul bugetar în timp, existând temerea că ar putea ajunge la 4-5% din PIB în anii următor. „Înțeleg că este nevoie de echitate și de incluziune socială, dar creșterea pensiilor trebuie să fie sustenabilă din punct de vedere fiscală”
  • Cererea a crescut datorită consumului, și nu datorită investițiilor, iar în timp, o economie robustă ar trebui să fie construită mai degrabă pe investiții, nu pe consum
  • Creșterea semnificativă a salariilor atât la stat cât și la privat, care a dus la creșterea economiei bazate pe consum, împingând-o „peste potențialul său”, ceea ce a dus și la creșterea inflației
  • „Migrația creierelor”, cu toate că sunt oportunități economice în România, tinerii aleg să plece în străinătate pentru salarii și locuri de muncă mai bune
  • Problemele instituționale, care explică o parte din atitudinea negativă față de politică din ultimii ani, au legătură cu corupția, schimbările în sistemul judiciar și cu incertitudinea politică, mai ales că România a avut trei premieri în patru ani, cu multe schimbări de miniștri, ceea ce nu creează premisele unor investiții pe termen lung.

El a subliniat că este nevoie de reforme structurale în profunzime, cum ar fi reforma companiilor de stat, a administrației publice și a sistemului de taxare.

„Dacă vrei să crești salariul minim, trebuie ca această creștere să țină ritmul productivității. Altfel, această creștere de salarii duce la majorarea consumului, care duce la creșterea importurilor. Iar, în cele din urmă, duce la majorarea deficitului pe termen lung”, a mai punctat economistul.

Nouriel Roubini este de părere că România „este o țară unde pentru a avea o creștere economică mai mare este nevoie de investiții mai multe”, atât prin investiții străine directe, cât și cu ajutorul fondurilor europene.

Totodată, recunoaște că, în plin ciclu electoral, este foarte dificil pentru un guvern, mai ales că este minoritar, să ia decizii drastice, dar nu este totul pierdut, a fost mesajul pe care l-a transmis la București.

Nu este singurul care trage semnale de alarmă referiroare lvulnerabilitățile economiei autohtone. Cel mai recent, agenția de rating ​Fitch a atras atenția despre „slăbiciune graduală suplimentară a finanţelor publice pe termen scurt şi mediu, generată de creșterea pensiilor cu 40% care ar urma să fie aplicată din toamna anului viitor.

Economiști români au atras atenția, la rândul lor, că statul român, în cazul în care nu sunt luate măsuri, va ajunge să dea tot ce încasează din taxe și impozite pe salarii și pensii. Și Banca Națională a României punctează, în cel mai recent raport asupra inflației, că politica fiscală de până acum, precum și cea de venituri sunt în continuare surse de risc.

Nu văd un risc de criză, dar situația macroeconomică e debalansată, iar din cauza incertitudinilor politice până la alegerile generale, nu este clar dacă cei care vor fi la putere vor avea capacitatea de a face alegeri dificile pe partea fiscală, să facă reforme pentru a spori potențialul de creștere”, a mai spus el. Roubini estimează că, în măsura în care incertitudinea politică s-ar diminua, iar reformele ar fi duse până la capăt, economia ar putea crește cu cel puțin 4% „poate și mai mult”.

Economistul american crede că deși plecarea românilor în străinătate este un dezavantaj în contextul în care pleacă forța de muncă calificată, „uneori este bine să ai o parte mare a populației în străinătate. Acest lucru se poate transforma într-un avantaj fiindcă o parte dintre acești oameni țin în continuare la țara lor și ar putea să dezvolte partial afaceri în țară, iar în condițiile în care climatul s-ar schimba în bine, mulți ar putea să fie dispuși să se întoarcă acasă”.

Pentru Roubini, punctele forte ale economiei românești sunt:

  • O creștere economică, care în prezent este în jur de 4%, ceea ce a dus la crearea de locuri de muncă, iar șomajul a scăzut foarte mult
  • O creștere reală a salariilor și o convergență graduală către media europeană, chiar dacă în continuare este sub indicatorii europeni
  • Atrage un număr semnificativ de investiții străine directe, nu este doar o sursă de capital
  • Economia produce un număr mare de forță de muncă calificată și educată, ceea ce este foarte important pentru o țară fiindcă este nevoie nu doar de infrastructură fizică, ci și de capital uman
  • Este o țară cu o economie diversificată, cu multe industrie variată, cu resurse enegetice, tehnologie și agricultură. „România poate crește în diverse sectoare ale economiei, economia ei nu înseamnă doar resurse naturale, cum este cazul Rusiei”
  • Este o democrație liberală „vibrantă”, acest lucru fiind important pentru a putea avea o dezbatere adevărată despre cum ar trebui să arate viitorul țării.

Mesajul transmis de economistul american este că viitorul Europei trebuie să fie unul al integrării, că Europa trebuie să rămână unită pentru a fi un actor relevant pentru economia mondială, cu politici comune legate de comerț, reglementări, tehnologie, afaceri externe, apărare

„Într-o lume în care ai mari puteri, precum Statele Unite, China și poate, în timp, India, viitorul Europei este unul unit. (Statele UE, n.r.) trebuie să rămână împreună cu o politică comună sau altfel nu va fi un actor important nici geopolitic, nici pe scena economiei globale”, a spus Roubini dând exemplu Marii Britanii care, odată ce va părăsi Uniunea Europeană, nu va fi decât „o mică economie insulară în mijlocul Oceanului Atlantic, nu mai este un imperiu”.

Zona euro este, în opinia lui Roubini, un exemplu de succes, dar pe de altă parte arată că este o uniune monetară incompletă, că nu există o uniune fiscală sau de piață.

„Suntem încă într-o Uniune Europeană incompletă, iar cel mai probabil procesul de integrare mai profundă va fi și mai lent în viitor față de cum s-a desfășuta anterior pentru că în trecut s-a mers prea repede. Va mai trece mult timp până când noi state fie vor intra în UE, fie vor intra în zona euro”, a mai spus el.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG