Afirmația lui Scholz vine în contextul în care liderii europeni se arată din ce în ce mai puțin interesați în subiect și pe fondul creșterii tensiunilor cu Rusia, după invadarea Ucrainei.
După întâlnirea sa cu prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, Scholz a anunțat că Germania va găzdui o altă întâlnire la Berlin în 2022 pentru a evalua progresul făcut de cele 6 state balcanice ce vor să adere la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Kosovo.
Întrebat dacă există vreun progres pe tema procesului de liberalizare a vizelor pentru Kosovo, cancelarul german a spus că Germania încearcă să rezolve problema cât mai curând posibil, deoarece „condițiile sunt îndeplinite și discutăm despre asta cu partenerii noștri astfel încât și ei să fie de acord așa cum am convenit și noi”.
Regimul de vize poate fi ridicat doar dacă toate cele 27 de state membre al Uniunii Europene votează în favoarea sa. La momentul de față, mai multe state europene, precum Franța, Belgia, Danemarca și Olanda s-au opus măsurii din cauza lipsei percepute de progres din partea autorităților kosovare în combaterea corupției și a crimei organizate.
Scholz a cerut, de asemenea, Kosovo și Serbiei să accelereze dialogul dintre acestea, declarând că războiul din Ucraina a făcut ca rezolvarea diferențelor dintre Kosovo și Serbia să fie și mai importantă.
„Este important pentru Kosovo ca dialogul mediat de UE cu Serbia să fie continuat. În vremuri ca acestea, valoarea securității și libertății devine mai clară pentru noi... este un motiv și mai mare și mai important pentru ca Serbia și Kosovo, în urma unui acord inclusiv și durabil, să găsească o soluție politică ce contribuie la stabilitatea regională”, a explicat Scholz.
De la Priștina, Scholz va călători la Belgrad, capitala Serbiei. Călătoria lui Scholz din Balcani are loc înaintea summitului liderilor UE-Balcanii de Vest din 23 iunie 2022.
Parlamentul European a cerut liderilor UE să acorde statutul de țară candidată doar Ucrainei și Moldovei
Comisia Europeană e așteptată să susțină, de asemenea, și candidatura Ucrainei pentru Uniunea Europeană, în ciuda opoziției venite din partea Danemarcei și a Olandei, transmite Bloomberg pe data de 10 iunie, citat de Europa Liberă.
Aprobarea CE ar avea nevoie de acordul statelor membre, la nivelul cărora s-ar putea întâmpina diferite problema, în special cu Danemarca. Copenhaga a emis o notă diplomatică în care avertizează că Ucraina nu îndeplinește suficient de bine criteriile legate de stabilitatea instituțiilor ce garantează democrația, statul de drept, cât și drepturile, respectul și protecția minorităților din țară. Olanda și-a exprimat, de asemenea, propriile obiecții.
Pe 9 iunie, Parlamentul European le-a cerut liderilor UE să acorde statutul de țară candidată doar Ucrainei și Moldovei, în timp ce Georgia rămâne în continuare amânată. Comunicatul oficial dat de liderii UE transmite că, în cazul Georgiei, aceștia trebuie să „depună eforturi să lucreze pentru acordarea aceluiași statut Georgiei, îndeplinind aspirațiile legitime ale poporului Georgian”.
„Noi, liderii Grupurilor Politice ale Parlamentului European, facem apel la reuniunea șefilor de stat și de guvern din 23-24 iunie pentru a decide asupra cererilor Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de a adera la Uniunea Europeană.
