Linkuri accesibilitate

De ce se reiau zborurile cu Marea Britanie? Răzvan Cherecheș: "Trebuie să ne asumăm că avem deja noua tulpină și să acționăm"


România a oprit pe 20 decembrie zborurile cu Marea Britanie, dar este printre primele state care le reia

România face notă discordantă de majoritatea statelor lumii și reia din 4 ianuarie zborurile cu Marea Britanie, deși oricum le-a implementat târziu, pe 20 decembrie.

Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică și Directorul Departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, arată că nu oprirea zborurile este o măsură care să oprească răspândirea noii tulpini, ci măsurile de securitate și filtrul în rândul pasagerilor care se face pe aeroporturi.

"Dacă s-au reluat zborurile dar s-au crescut măsurile de securitate și de filtru în aeroporturi, atunci este în regulă. Dacă s-au reluat zborurile și măsurile au rămas la fel, atunci nu e o decizie bună. (...) Eu nu cred că face o diferență așa de mare, diferența o fac măsurile de carantină de pe aeroporturi nu zborurile într-o anumită direcție. Noi dacă am impune măsuri severe pe aeroporturi, orice vine intră în carantină cu sau fără test negativ, ar fi un nivel de protecție mai bun decât închiderea zborurilor", a declarat Răzvan Cherecheș pentru Europa Liberă.

Hotărârea CNSU prevede că toate persoanele care sosesc în România din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au obligaţia prezentării la intrarea în ţară a certificatului unui test negativ, rapid antigenic sau RT-PCR pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înainte de data intrării în ţară.

"Dacă în primele cinci zile după expunere există șanse serioase de fals negativ. Deci un test RT-PCR poate fi fals negativ dacă persoana a fost expusă chiar în ziua dinainte să facă testul și în câteva zile va deveni infecțioasă și poate continua să infecteze în România și reprezintă un risc. Pe de altă parte, opinia mea este că închiderea zborurilor cu Marea Britanie s-a făcut târziu. Noua tulpină a fost detectată în septembrie, atunci trebuia să fie momentul când erau închise zborurile și avut marea grijă la transporturile din Marea Britanie. Acum e tardiv! Vedem că tulpina este răspândită în toată Europa și probabil o avem și noi. Noi nu facem secvențiere genetică la nivel la care face Marea Britanie ca să detectăm tulpina respectivă", arată profesorul de la Cluj.

Răzvan Cherecheș recomandă însă ca România să acționeze ca și cum ar avea deja noua tulpină de coronavirus și să acționeze în consecință.

"România nu are capacitate și nici nu contribuie la programele internațională de secvențiere genetică. M-am uitat pe site-urile unde sunt raportate tulpinile, România nu apare pe ele. Noi nici dacă avem nu știm. Cea mai prudentă abordare este să asumăm că avem deja tulpina, din moment ce avem o populație masivă de români ce trăiesc în Marea Britanie și acum de sărbători au venit acasă și am avut mișcare înainte de închiderea zborurilor, plus că oamenii au o mulțime de alte mijloace de transport decât avionul și au putut venit. O măsură prudentă ar fi să ne asumăm că o avem deja și să acționăm în consecință", a completat profesorul.

Noua tulpină este cu până la 70% mai infecțioasă, ceea ce ar pune în pericol sistemul românesc de sănătate care oricum funcționează la capacitatea lui maximă.

"Sistemul nostru de sănătate la ora actuală funcționează la capacitate maximă. Chiar dacă avem mai multe cazuri, sistemul nostru la viteză asta va funcționa că nu are unde să meargă mai rupt. E ca și cum ai o mașină care merge cu viteză maximă de 100km/h. Chiar dacă în spatele tău vine sfârșitul lumii tot cu 100km/h va merge că nu poate mai mult. Sistemul nostru de sănătate duce cât poate", arată Răzvan Cherecheș.

Iar numărul real de persoane infectate ar putea să nu fie cunoscut niciodată autorităților române pe fondul testelor extrem de puțin pe care le efectuează.

"Dacă noua tulpină se împrăștie și cum noi testăm foarte puțin la ora actuală nu o să ne dăm seama de amplitudinea situație. Dacă am testa cu adevărat vom vedea că avem o creștere nu o scădere și restricțiile vor trebui menținute încă o perioadă. Restricții, anchete epidemiologice, testare - astea sunt elementele de luptă împotriva epidemiei, exact instrumentele pe care am eșuat să le utilizăm cu succes", încheie profesorul Cherecheș.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG