Linkuri accesibilitate

Sesizată de PSD, CCR discută Legea bugetului și modificarea OUG 114


Curtea Constituțională discută mai multe sesizări de neconstituționalitate și un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament.

Curtea Constituţională ar putea anunța, miercuri, decizii în cazul a două proiecte adoptate de Guvernul Orban I prin angajarea răspunderii în Parlament: legea bugetului de stat pe 2020 și legea care modifică OUG 114, introducând interdicția pentru bugetari de a cumula pensia cu salariul. O decizie este așteptată și pentru Codul administrativ, promovat de PSD și contestat de Avocatul Poporului.

Angajarea răspunderii Guvernului a fost prima dată utilizată, ca modalitate de a adopta rapid o lege, pentru bugetul de stat pe 2020. PSD a ales să nu depună moțiune de cenzură și a mers pe varianta contestării la CCR. Președinții Camerei Deputaților și Senatului au reclamat un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament, în urma angajării răspunderii.

Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că "nu există precedent în Europa ca un guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament".

În punctul de vedere pe care l-a transmis Curții Constituționale, Guvernul a susținut că parlamentarii au avut posibilitatea să depună amendamente și puteau depune moțiune de cenzură. Guvernul a invocat chiar o decizie a CCR, potrivit căreia"Parlamentul este şi rămâne unica autoritate legiuitoare şi în cazul asumării răspunderii de către Guvern, întrucât procedura asumării răspunderii de către Guvern se derulează în faţa camerelor reunite ale Parlamentului şi se desfăşoară sub supravegherea şi controlul forului legislativ suprem, care are la îndemână, în virtutea prevederilor constituţionale exprese ale art.114 alin.(2), posibilitatea demiterii Guvernului printr-o moţiune de cenzură”, transmite Mediafax.

În privința legii care modifică OUG 114/ 2018, cunoscută ca ordonanța lăcomiei, PSD contestă, în principal, două lucruri: adoptarea prin angajarea răspunderii în timp ce în Parlament exista un proiect de modificare a OUG 114 și prevederea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat.

PSD este în principiu de acord cu interzicerea cumulului pensiei cu salariul, dar această reglementare trebuie să se facă în mod legal și constituțional și mai ales după o analiză pe domenii de activitate astfel încât să nu se creeze dezechilibre pe piața forței de muncă”, a precizat PSD, pe 30 decembrie,în momentul sesizării Curții Constituționale.

PSD a invocat o decizie anterioară a CCR care a stabilit că poate fi interzis cumulul pensiei cu salariul „cu condiția ca o asemenea măsură sa se aplice în mod egal pentru toți cetățenii”.

Pentru că intrarea în vigoare a modificărilor la OUG 114 a fost blocată prin demersul PSD de a sesiza CCR, Guvernul Orban I a emis o ordonanță de urgență, în care a preluat prevederile din legea pentru care și-a angajat răspunderea, mai puțin cea privind cumulul pensie-salariu. A fost prima ordonanță de urgență adoptată de guvern în 2020 și se află acum în dezbaterea Parlamentului.

În urmă cu două zile, în ședința de luni, majoritatea din Senat, dominată de PSD, a respins noua OUG.

Premierul desemnat Ludovic Orban a declarat marți, 11 februarie, că PNL se va bate în Camera Deputaților pentru aprobarea ordonanței,

„Este o rușine ce face PSD-ul, o bătaie de joc. Ordonanța de Urgență nr.1, care corectează gravele perturbări provocate în economie de Ordonanță de Urgență 114. Ei, practic, vor să reintroducă taxa pe fiecare companie energetică, ei vor să naționalizeze Pilonul II de pensii prin reglementările pe care respingând ordonanța, rămân în vigoare reglementările din Ordonanța 114, ca să nu zic vor să distrugă efectiv construcția bugetară”, a spus Orban.

Curtea Constituţională este așteptată să se pronunţe, miercuri, și pe sesizarea depusă de Avocatul Poporului în legătură cu prevederile Codului administrativ. Sesizarea a fost depusă în august 2019, iar Avocatul Poporului consideră că ordonanța de urgență prin care Guvernul Dăncilă a adoptat Codul administrativ nu se justifică.

„În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanței sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură și nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susținerea urgenței și situației extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanțe”, a susținut Avocatul Poporului.

Codul administrativ conține prevederi precum introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate absolută (jumătate plus 1 din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii publici.

XS
SM
MD
LG