Zeci de mii de profesori din România au fost implicați în simulările de la începutul lunii martie. Europa Liberă a încercat să vadă ce s-a schimbat și ce au învățat profesorii și elevii din această nouă procedură de la simulări, care va fi folosită și la examenele naționale din lunile iunie-iulie.
Profesorii, elevii și părinții spun că scanarea și corectarea digitală sunt mai eficiente pentru că se câștigă timp și se elimină din erori, dar procedura în sine poate fi îmbunătățită.
Sorin Ion, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar, cel care se ocupă de întregul proces, spune pentru Europa Liberă că, din punct de vedere tehnic, nu au fost probleme, dar că vor fi făcute unele mici îmbunătățiri pentru examenele de la vară.
Elevă: Scanarea lucrărilor e un avantaj
Diana Onoasă, elevă clasa a XII-a din Galați, a susținut simularea la bacalaureat la Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu” din orașul său.
Elevii din județul Galați au avut, de fapt, două simulări pentru bacalaureat, pentru că, în ianuarie, inspectoratul a organizat propria simulare.
„Am dat o simulare la sfârșitul lunii ianuarie, simularea județeană, și la începutul lunii martie, pe cea națională. Mă bucur că am dat ambele simulări, pentru că mi-am făcut o idee despre cum funcționează”, spune Diana.
Eleva spune că nu a stat mult în sală, după ce a terminat lucrările, pentru că scanarea paginilor a mers repede la ea la clasă.
„Nu cred că am văzut vreun elev care să stea mai mult de 5 minute la scanat, deși elevul are tot dreptul să ceară o rescanare dacă consideră că nu a fost bine scanată. Eu consider că e un avantaj. Acum așteptăm să vedem și dacă corectarea va fi mai bună”, mai spune Diana.
Simulările au fost un antrenament pentru ce se întâmplă la vară, când, la fel, toate lucrările candidaților la examenele naționale vor fi scanate în clasă, de față cu elevul. Vor fi încărcate apoi pe o platformă, unde vor avea acces profesorii evaluatori, care le vor corecta online.
Mai mulți asistenți la clasă
Roxana Goga este profesoară de matematică și a fost președintă de comisie la bacalaureat la Colegiul Național „Spiru Haret” din Capitală.
Profesoara spune că procedura în sine, cu scanarea lucrărilor și corectarea online, este bună, a mai folosit-o și la olimpiadele de matematică. Dar necesită unele îmbunătățiri.
„Toată lumea încearcă să mă convingă că acea ștampilă care se pune pe fiecare pagină de examen certifică siguranța. De principiu, trebuie să le ștampilezi în timpul probei, dar cum să aplici pentru toți copiii în timpul probei? Aici nu e clar cum se procedează. Dacă un copil scrie la matematică 24 de pagini, tu trebuie să aplici 24 de ștampile în timpul probei. Și e o singură ștampilă pe care președintele de comisie o folosește”, explică Roxana Goga.
Profesoara mai spune că e nevoie de cel puțini trei asistenți în sala de examen, nu numai de unul, cum a fost la simulare.
„Procedura de examen e destul de complicată pentru un asistent, care trebuie să intre pe platformă și să își valideze contul. Atunci când scanează, asistentul pierde multă vreme, mai ales dacă nu e familiarizat cu sistemul. După ce scanezi toate paginile se creează un folder pe care îl descarci în [format] .pdf și apoi intri în platformă, unde verifici CNP (codul numeric personal) cu elevul lângă tine și abia apoi pui lucrarea scanată”, explică Roxana Goga.
Președinta de comisie spune că profesorii ar fi trebuit să facă câte un curs pentru această procedură.
„Dacă un copil vrea la baie, ce faci? Lași scanarea și însoțești copiii la baie? Dacă termină patru copii în același timp, pe cine iei prima dată la scanat? E nevoie de trei asistenți la clasă ca să supravegheze copiii, pentru că ei la un moment dat se mai și inspiră unii de la ceilalți, în timpul când asistentul scanează lucrările”.
Brașov: 80% din profesori spun că noua procedură e mult mai bună
Trei asistenți la clasă cere și Valentin Bucur, inspectorul școlar general din județul Brașov, la bază profesor de informatică.
„Spun că ar trebui trei asistenți în sala de clasă pentru că, la finalul probei, când majoritatea a terminat de redactat lucrările, să nu se creeze o degringoladă. Noi am și făcut propunerea cu trei asistenți la clasă Ministerului Educației și cred că la vară o să acționeze în consecință”, susține Bucur.
Inspectorul spune că, la Brașov, profesorii au cronometrat cât durează scanarea unei lucrări de 10 pagini.
„Scanner-ul acela are setările pentru scanarea unei cărți. Și atunci este foarte simplu, pentru că nu intră în contact cu lucrarea. Este practic un braț care are o cameră de luat vederi și un led care luminează suprafața pe care urmează să o scaneze. Se așează pur și simplu sub acel braț pagina, lucrarea desfăcută, se apasă pe un buton și se trece mai departe ș.a.m.d. Aplicația știe să le împerecheze, să le pună într-o ordine cronologică și să salveze direct în formatul pe care urmează să-l încarce asistentul în aplicația informatică. Deci procedura în sine este foarte simplă”, explică Valentin Bucur.
Inspectorul spune că, cel puțin pentru Evaluarea Națională, 80% din profesorii care au participat la simulare au spus că sistemul de scanare al lucrărilor este mult mai bune decât cel clasic.
„Niciodată, în urma unui sondaj de opinie în rândul profesorilor, n-a existat un grad de satisfacție atât de mare. Mai sunt și cârcotași și nostalgici, dar peste 80% dintre profesori au declarat că această procedură e mult mai simplă. Activitățile în centrele de evaluare s-au diminuat la aproape o treime din timpul pe care l-am fi alocat dacă am fi plimbat lucrările de la școală la centrele de evaluare, le-am fi pus în pachete, le-am fi numerotat cum făceam înainte”, mai spune Valentin Bucur.
Ministerul Educației: Din punct de vedere tehnic nu sunt probleme
Ministerul Educației arată că, din punct de vedere tehnic, platforma pe care o gestionează împreună cu Serviciu de Telecomunicații Speciale (STS) merge foarte bine.
„Din punct de vedere tehnic, al avantajelor sau dezavantajelor utilizării platformei, cu excepția unei scurte perioade de la prima probă a Evaluării Naționale, a mers și merge foarte bine. Sunt în unele momente, concomitent pe platformă, circa 20.000 de oameni, atât evaluatorii cât și cei care scanează și încarcă lucrări la finalizarea examenelor. Tehnic, nu mai avem probleme”, spune Sorin Ion, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar.
Pentru examenele din vară, vor exista unele „ajustări de funcționalități”, inclusiv ca profesorii să corecteze online, dar fizic în centrele de evaluare, nu ca la simulare când au putut corecta de acasă. Sorin Ion spune că toate aceste ajustări vor fi stabilite după ce Ministerul Educației va strânge toate propunerile din teritoriu.
„Lecția învățată din această simulare este că succesul unei astfel de acțiuni, care este de nivel foarte important și care implică foarte multă resursă umană, depinde de formarea pe care o facem profesorilor, atât profesorilor care folosesc scanerele și încarcă lucrările în platformă, cât și celor care le evaluează. Or, din acest punct de vedere, simularea constituie un foarte bun exercițiu”, mai arată Sorin Ion, care precizează că la vară vor și folosiți aceeași profesori de la simulare.
În privința corectării în regim online, Sorin Ion spune că scopul este ca nivelul de subiectivitate să fie redus și diferențele de notare între evaluatori să fie minime.
Secretarul de stat spune că știe și analizează cerința profesorilor ca la fiecare clasă să fie mai mulți asistenți.
Evaluare Națională: Subiectele de la matematică, mult mai grele ca în anii trecuți
Reprezentanții părinților spun că sistemul de corectare online este mult mai bun, pentru că dispar discuțiile aprinse că în centrele de evaluare în privința notării.
„Acum, evaluatorii nu se cunosc. Sunt din părți diferite ale țării. Iar softul te ajută, din ce am înțeles de la profesori, că n-am avut acces la soft. Adică nu poți să treci mai departe dacă nu bifezi baremul”, arată Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
Cristache spune că e bine că Ministerul Educației „a avut curajul să-și asume o altfel de abordare” în privința subiectelor, mai ales a celor de la matematică de la Evaluarea Națională, care au fost mai dificile.
„Ne mințeam de foarte mulți ani astfel încât să iasă niște cifre, niște rapoarte favorabile, deși nici atunci nu aveam niște cifre impresionante. Dar nici nu cred că le vom putea obține, indiferent de abordarea acestor subiecte, pentru că așa cum este croit acum nu va putea asigura performanță. Vorbim de un sistem educațional care poate să arate maximum sub mediu. Sub nicio formă nu vorbim de nivel mediu, pentru că nivelul mediu face referire la toți copiii care fac meditații în sistemul privat. Dacă scoatem acest sistem paralel, meditațiile, probabil că va fi un procent foarte mic, de 5-10%, care este acolo în vârf fiind copiii autodidacți”, arată Iulian Cristache.
Subiecte la simularile naționale
Simulare Evaluare Națională 2024. Primul primul subiect a cuprins un fragment din romanul „În umbra ei” de Simona Antonescu cu mai multe cerințe gramaticale și de lexic, iar al doilea subiect articolul profesorului Liviu Papadima „Pisica mea în sala de lectură”, publicat în Dilema veche în 2017, la care au avut de răspuns la mai multe intrebări.
Subiecte Bacalaureat 2024. La primul subiect, elevii au avut printre altele să redacteze un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumenteze dacă presa contribuie sau nu la formarea gustului artistic al publicului, raportându-se atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Metropole de Liviu Rebreanu, cât și la experiența personală sau culturală.
La subiectul al II-lea, elevii au avut textul „Domnișoara Nastasia” de George Mihail-Zamfirescu, iar cerința a fost să prezinte, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului.
La subiectul III, elevii de la Real au avut un eseu în care să prezinte particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Lucian Blaga, iar cei de la uman să prezinte particularitățile unui text aparținând lui Ion Barbu.
Toate subiecte de la simulări se găsesc pe subiecte.edu.ro
În privința subiectelor de la matematică de la Evaluarea Națională, despre care mulți elevi spun că au fost grele, profesoara Roxana Goga spune că a fost și o problemă de așteptare a elevilor, care erau obișnuiți cu modele cu subiecte ușoare.
„La Evaluarea Națională, copiii se așteptau cumva la un 50% algebră - 50% geometrie, dar a fost mai multă geometrie. A fost cumva un grad de dificultate mai ridicat decât în anii precedenți. Asta este foarte clar. Iar copiii aștia au făcut o parte din cursuri în pandemie, mulți au lipsit din cauza [pandemiei de] Covid”, spune profesoara.
Rezultatele de la Evaluarea Națională, date pe 23 februarie, arată că 60% din elevii de clasa a VIII-a care au participat nu au trecut examenul de matematică, iar peste 25% pe cel de română.
Adică, din totalul de 163.683 de elevi care au susţinut proba de matemică, numai 69.347 (42,37%) au trecut proba, adică au obținut note de 5 sau mai mari de 5, iar 91 de elevi (0,06%) au luat nota 10.
La Limba Română, 94.336, adică 57,63% din participanții la examen, nu au luat notă de trecere, adică au luat note sub 5.
Calendarul simulării probelor scrise ale examenului național de Bacalaureat 2024
- 4 martie 2024: Probă scrisă – Limba şi literatura română
- 5 martie 2024: Probă scrisă – proba obligatorie a profilului
- 6 martie 2024: Probă scrisă – proba la alegere a profilului şi specializării
- 7 martie 2024: Probă scrisă – Limba şi literatura maternă
- 15 martie 2024: Comunicarea rezultatelor
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
