Amânarea adoptării bugetului pe 2026, luni la rând, a dus din nou la creșterea dobânzilor la creditele oferite de piață Ministerului Finanțelor – adică statului român.
Majorarea vine, în primul rând, din cauza neîncrederii investitorilor care finanțează deficitul României, susțin pentru Europa Liberă surse din piața monetară.
Acestea ne-au precizat că, în ultimele zile, dobânzile la creditele oferite de băncile comerciale Ministerului Finanțelor au sărit de 7,6% pentru împrumuturile pe cinci ani.
Anterior, dobânzile au coborât chiar și sub 7%, în funcție de maturitate.
Aceleași surse au precizat că Ministerul Finanțelor a respins aceste dobânzi și a refuzat să mai facă împrumuturi pentru câteva zile.
„Este o decizie tactică de a nu se împrumuta acum”, a explicat una dintre sursele la curent cu situația financiară a României.
După adoptarea bugetului pentru 2026, Ministerul Finanțelor se așteaptă ca dobânzile din piață să scadă.
Economistul Eugen Rădulescu – unul dintre consilierii guvernatorului Băncii Naționale a României – atrage atenția că situația României rămâne fragilă, un motiv fiind depășirea pragului de 60% a datoriei publice.
O altă problemă este deficitul bugetar (7,7% în 2025) care, deși a fost mai mic decât estimarea inițială (8,4%), obligă în continuare statul la împrumuturi scumpe, unele făcute pentru a putea fi plătite dobânzile creditelor din urmă.
„Restabilirea treptată a echilibrului bugetar și reducerea poverii datoriei publice nu mai pot fi amânate decât cu costuri uriașe. Iar aceste costuri nu se rezumă doar la hemoragia de resurse pentru a plăti dobânzi tot mai împovărătoare: este în joc chiar independența economică a țării”, a scris Eugen Rădulescu, într-un editorial publicat pe platforma Contributors.
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a propus în Legea bugetului pe 2026 să scadă deficitul bugetar din acest an la cel mult 6,2% din produsul intern brut (PIB).
Numai dobânzile care trebuie plătite de Guvern în 2026 reprezintă aproape jumătate din acest deficit.
Banii de la Uniunea Europeană întârzie
La calcularea deficitului de 6,2%, Guvernul Bolojan s-a bazat și pe accesarea banilor europeni. Numai prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), România mai poate obține peste 9 miliarde de euro, bani care ar fi în mare parte granturi, adică nerambursabili.
România a întârziat peste doi ani adoptarea reformei pensiilor speciale, iar când aceasta s-a încheiat parțial, pe 27 februarie, Guvernul a anunțat Comisia Europeană.
La finalul lunii februarie, președintele Nicușor Dan a promulgat legea pensiilor magistraților după ce Curtea Consituțională (CCR) a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Întârzierea acestei reforme încă ține blocate 230 de milioane de euro aferente tranșei a treia de bani pentru care Guvernul a primit, în 2025, doar 1,3 miliarde de euro din cele peste 2,2 miliarde de euro disponibile.
Guvernul a cerut Comisiei Europene și a patra tranșă de bani din PNRR – în valoare de 2,6 miliarde de euro – însă Comisia nu a dat un răspuns.
Una dintre obligațiile aferente tranșei a patra este adoptarea unui buget care să respecte disciplina fiscal bugetară asumată de Guvern în fața Comisiei Europene, principalul finanțator al României.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune în exclusivitate pentru Europa Liberă, că vineri, pe 20 martie, va discuta la Bruxelles cu directorul general al SG RECOVER – Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă de la Comisia Europeană, Celine Gauer.
La discuții va merge și vicepremierul responsabil de reforma companiilor de stat din România, Oana Gheorghiu.
Ministrul Pîslaru crede că reprezentanții Comisiei vor cupla răspunsurile pentru cererile de plată trei și patru din PNRR ale României.
„Mâine, vineri, discutăm cu doamna Gauer inclusiv despre a cincea cerere de plată din PNRR. Ce este foarte important pentru România este să avem un buffer (rezervă – n.r.) de bani cash, ar fi vorba despre trei miliarde de euro din fonduri europene pe care vrem să le primim în luna aprilie”, explică pentru Europa Liberă șeful Fondurilor Europene.
Dragoș Pîslaru se referă la banii din cererile de plată trei și patru din PNRR.
Despre nevoia de avea o rezervă consistentă în condițiile în care conflictele armate din proximitatea sud-estului Europei escaladează vorbește și jurnalista Lidia Moise.
Specializată în domeniul economic, jurnalista atrage atenția că, dacă în România va apărea o criză politică, eventual prin demiterea guvernului, Banca Națională riscă să rămână fără o parte din rezervele sale.
„Banca Națională are 65 de miliarde de euro acum în rezervă, dar aici sunt inclusiv banii băncilor – care pot pleca”, atrage atenția Lidia Moise.
Tot ea spune că o eventuală cădere a guvernului ar echivala cu scăderea ratingului de țară de catre agențiile specializate de la BBB- la „junk” (gunoi).
Adică de la „România – țară recomandată investițiilor” la „România – țară nerecomandată investițiilor”.
Asta ar duce România la mâna Fondului Monetar Internațional (FMI), mai spune Lidia Moise, numai că „până vine FMI-ul, nu-ți mai dă nimeni bani”.
Stabilitatea politică, vitală pentru cea economică
În ultimele luni, liderii Partidului Social Democrat (PSD) au amenințat constant cu ieșirea de la guvernare.
Întrebat despre acest scenariu, președintele Nicușor Dan a declarat joi, 19 martie, la Bruxelles, că el crede că cele patru partide pro-occidentale din România „sunt condamnate să guverneze împreună”.
Este vorba despre Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), plus minoritățile.
Președintele i-a îndemnat pe liderii Coaliției de guvernare să finalizeze votarea bugetului, după ce adoptarea legii a fost blocată în ultimele două zile în Parlament.
PSD a cerut insistent adoptarea unor măsuri sociale, dar acestea nu au trecut de votul comisiilor de Buget-Finanțe.
Anterior, premierul Ilie Bolojan a explicat la postul de televiziune Digi24: „Și eu aș vrea să le ofer românilor tot felul de beneficii, dar dacă nu avem banii necesari, va trebui să mergem să împrumutăm”.
El a adăugat că, în 2026, Executivul este obligat să plătească dobânzi de 60 de miliarde de lei (12 miliarde de euro).
Până la urmă, liderii coaliției au convenit adoptarea măsurilor de sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici, persoane cu dizabilități și alte categorii defavorizate cu prețul amânării unor plăți către magistrați.
Anunțul a fost făcut chiar de premierul Ilie Bolojan, după o întâlnire între liderii coaliției de guvernare de joi.
Reducerea deficitului nu e singura problemă a României, crede economistul Eugen Rădulescu.
În editorialul din Contributors, acesta vorbește și despre cele două mari războaie din prezent (din Ucraina și Orientul Mijlociu), care ar putea afecta puterea de cumpărare a Românilor.
„Riscul de recesiune și de inflație este la cel mai ridicat nivel de după pandemie, chiar fără a lua în calcul pericolul extinderii operațiunilor militare dincolo de țările în care acestea se desfășoară în prezent”, susține Rădulescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
