Linkuri accesibilitate

Socotelile pentru moțiunea de cenzură amână până în octombrie demersul de dărâmare a Guvernului Dăncilă


Klaus Iohannis a spus că nu va mai numi un premier de la PSD

Liberalii au discutat cu președintele Klaus Iohannis ca moțiunea de cenzură să fie depusă în ultima săptămână a lunii septembrie sau în primele zile ale lui octombrie, când campania electorală va fi în toi, fiind așteptate răspunsuri concrete din partea lui Victor Ponta

Moțiunea de cenzură nu are în acest moment decât un răspuns de principiu, nu și un angajament concret din partea formațiunii conduse de Victor Ponta, potrivit unor surse politice apropiate discuțiilor. Celelalte partide, cu excepția PSD, și a jumătate din grupul minorităților din Camera Deputaților, sunt de acord cu susținerea moțiunii de cenzură.

Un semn că ProRomânia nu s-a decis încă este și anunțul lui Victor Ponta, potrivit căruia dorește să semneze pactul propus de Viorica Dăncilă, trimis de pe mailul lui Liviu Dragnea, prin care se promit salarii și pensii (nu este clar dacă și cele speciale) neatinse în anii următori.

Victor Ponta dorește un guvern de uniune națională, cu orientare de stânga, potrivit surselor consultate de Europa Liberă.

O altă problemă este și volatilitatea ALDE, formațiune pe care Călin Popescu Tăriceanu este pe cale să o piardă de sub control, în condițiile în care, potrivit unor surse din partid, curg ofertele de la PSD cu funcții în administrația centrală și locală sau cu locuri pe liste la parlamentarele din 2020.

În acest moment, aritmetica votului arată astfel

  • PNL, USR și PMP, 154 de voturi sigure pro-moțiune
  • UDMR și jumătate din grupul minorităților, 47 de voturi promise pro-moțiune
  • ProRomânia și ALDE, 62 de voturi incerte. De la ProRomânia nu se cunoaște direcția, de la ALDE nu este clar pe câte voturi se mai poate conta, în cazul în care 15 parlamentari ALDE negociază plecarea la PSD
  • PSD și jumătate din grupul minorităților de la Camera Deputaților, 202, dintre care patru voturi sunt recent recrutate din tabăra ALDE - gruparea Meleșcanu și a celor trei miniștri propuși

Tabăra care are de partea sa 233 de voturi, formează sau păstrează Guvernul. Așadar, liberalii se bazează pe 201 voturi în acest moment, în vreme ce PSD, pe 202. Restul, de 62 de voturi, câte sunt la ProRomânia și ALDE, vor înclina balanța într-o parte sau alta.

Strategia care se află în discuție în cercurile politice în acest moment este ca Guvernul Dăncilă să cadă înainte de alegeri, iar după instalarea la Palatul Cotroceni a celui care va câștiga alegerile să se negocieze formarea unui nou Cabinet. Există mai multe variante

  1. formarea unui guvern condus de PNL, cel mai probabil condus de Ludovic Orban, în care portofoliile să se împartă potrivit actualului algoritm din Parlament
  2. alcătuirea unui Cabinet cu un prim-ministru tehnocrat, din care să facă parte politicieni de la mai multe partide
  3. un guvern de uniune națională, care să gestioneze alegerile anului 2020, locale și parlamentare.

În săptămâna care începe, CCR va dezbate conflictul sesizat între Guvern și președinte, dar care se va referi doar la respingerea miniștrilor plini propuși de Viorica Dăncilă și refuzați de Klaus Iohannis (cu Dana Gârbovan la Justiție, Iulian Iancu și Șerban Valeca), precum și la respingerea interimarilor propuși de premier după ieșirea de la guvernare a ALDE.

Decizia CCR nu poate indica decât o eventuală restructurare a Guvernului, care înseamnă, cel mai probabil, un vot în Parlament. Cum nu există nicio prevedere legală sau constituțională privind urmările unei eventuale respingeri în Parlament a Guvernului, este posibil ca tranșarea acestui vid legislativ să ajungă tot în puterea judecătorilor CCR. În aceste condiții, întreaga procedură s-ar putea întinde pe durata întregii campanii electorale. Din această perspectivă, o moțiune de cenzură ar avea urmări explicite.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG