Linkuri accesibilitate

„Nu știm, nu avem”. De ce le e „greu” instituțiilor să răspundă la întrebări de interes public


Potrivit experților consultați de Europa Liberă, opacitatea instituțională persistă iar instituțiile statului susțin de multe ori că nu dețin informații de interes public. (Imagine generică)

În timp ce instituțiile pretind în rapoartele anulate că au o activitate „foarte bună” în privința respectării Legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, organizațiile civice semnalează contrariul.

Un răspuns des întâlnit când vine vorba de solicitările pentru informații de interes public este: „nu avem aceste date”. Experta anti-corupție de la Expert Forum, Laura Ștefan, a detaliat pentru Europa Liberă un caz cu care s-a confruntat Expert Forum când a cerut secțiilor de poliție județene numărul de sancțiuni aplicate în România de poliție și jandarmerie.

Răspunsul primit a fost că secțiile de poliție județene nu aveau astfel de date. Acestea au apărut însă după ce instanțele judecătorești au obligat poliția să le comunice.

E o luptă între public și privat, publicul ținând foarte aproape de piept datele ca nu cumva să le vadă cineva,” spune Laura Ștefan. „Se apără spunând că nu mă poți obliga să-ți dau ceea ce eu nu am. Da, dar întrebarea este de ce nu ai acele date pentru că țin de funcționarea ta, de activitatea ta principală.

Laura Ștefan a vorbit cu Europa Liberă despre problema veche de 20 de ani a transparenței instituționale.
Laura Ștefan a vorbit cu Europa Liberă despre problema veche de 20 de ani a transparenței instituționale.

Dincolo de problema în sine a lipsei de transparență instituțională, spune Laura Ștefan, o altă consecință este faptul că fără date concludente nu se pot produce analize cantitative semnificative, etapă atinsă de mult în Europa, dar la care România continuă să rămână în urmă. E nevoie de o schimbare de mentalitate în sectorul public, adaugă ea: informațiile „nu sunt proprietate lor” iar oficialii statului ar trebui să nu le mai trateze ca atare.

Informații „exceptate prin lege"

Potrivit raportului anual, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a respins, în 2020, 12 din 175 de solicitări , pe motiv că informația era exceptată prin lege. Informațiile solicitate erau legate de „modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției” și de „activitatea liderilor instituției”.

În 2019 au fost respinse 17 de astfel de solicitări, dintre care 16 legate de activitățile instituției.

Direcția de Sănătate a județului Maramureș a primit 49 de cereri dintre care 11 au fost respinse în 2020. Din solicitările legate de folosirea banilor publici (trei în total), două au fost respinse pe motive neclare, potrivit raportului anual. Nouă din 11 solicitări au fost respinse pe „alte motive”.

Instituția Prefectului Județului Arad a primit 43 de solicitări de informații de interes public, din care a respins 15, 14 dintre care au fost respinse pentru că informația era inexistentă. Activitatea prefecturii a fost apreciată drept „foarte bună” pentru același an.

Metodologia prin care se hotărăște acest calificativ nu este clară iar normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 nu furnizează decât un format orientativ al raportului anual, nu și parametrii de evaluare.

Aceste rapoarte reprezintă deci o simplă auto-apreciere, nu reflectă realitatea performanței instituționale când vine vorba de rezolvarea solicitărilor de interes public, arată Laura Șefan: „Față de situația concretă din practică vedem că există o percepție diferită. /.../ Ei se văd extraordinari și atunci când le ceri date poate un pic mai sensibile, iată ce probleme întâmpinăm”.

Decizii în instanță, fără efect

Asociația „Evoluție în Instituție” se numără printre organizațiile care au ridicat în instanță plângeri împotriva solicitărilor nesoluționate de instituții. Președintele Cristian Mihai Dide a explicat pentru Europa Liberă că organizația lui s-a confruntat cu mai multe situații în care instituțiile de la care au fost solicitate informații au refuzat să le furnizeze chiar și în urma hotărârilor judecătorești.

Un exemplu îl constituie o solicitare a Asociației către Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București. Aceasta nu a răspuns nici până astăzi la solicitarea organizației de a dezvălui funcțiile persoanelor responsabile pentru clasificarea ordinului de folosire a forței în cazul intervenției care a avut loc în Piața Victoriei în data de 10 August 2018.

Jandarmeria nu a oferit numele, funcția sau documentele prin care s-a decis clasificarea ordinului de folosire a forței în ciuda faptului că instanța a hotărât în februarie 2020 că Direcția are obligația să răspundă la aceste solicitări.

Până în prezent daunele pe care trebuie să ni le achite jandarmeria București pentru necomunicarea informațiilor se apropie de 30.000 de euro,” spune președintele asociației Evoluție în Instituție.

Raportul anual de activitate al jandarmeriei declară activitățile pe anul 2020 ale instituției în ceea ce privește implementarea legii 544 ca fiind de o calitate „foarte bună”.

Tribunalul București a primit 789 de solicitări de informare publică în 2020, dintre care 264 au fost respinse. Celor de la Evoluție în Instituție le-a fost respinsă solicitarea în ceea ce privește accesul la o serie de procese verbale din ultimii cinci ani. Judecătorul care a prezidat cazul a eliminat caracterul public al informaților solicitate pe motivul„volumului mare de informații”.

Va fi foarte grav dacă pierdem acest proces,” spune Cristian Mihai Dide care explică că dacă recursul va fi, de asemenea, respins, atunci procesul acesta ar crea un precedent la care alții s-ar putea raporta, lucru care ar permite instanțelor să elimine caracterul public al informaților în baza volumului de informație solicitată. „Ar fi foarte grav pentru legea 544,” spune el.

Un exemplu din 2021 este blocarea de UDMR a unui proiect de lege inițiat de parlamentari USR și PSD. Proiectul de lege viza „transparentizarea informațiilor de interes public și ușurarea accesului cetățenilor prin modificarea și completarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.”

După cum a arătat Europa Liberă în martie, proiectul a fost „îngropat" pentru „liniștea coaliției".

Digitalizarea răspunsurilor date de instituții și a solicitărilor efectuate și introducerea de sancțiuni financiare figurau pe lista modificărilor proiectului.

Experta anti-corupție de la Expert Forum, Laura Ștefan, a explicat că „problema este una fundamentală în România”, cu rădăcini adânci, care ajung până la practica administrativă deficitară și viziunea instanțelor de judecată care nu este una unitară, lucru care duce la „opacitate administrativă”.

Accesul la autorități. Exemplul Nicușor Dan

Pe lângă răspunsuri nesatisfăcătoare, românii trebuie să facă față și unor situații precum cea a bucureștenilor care nu obțin audiențe sau doar răspunsuri de la Primarul Capitalei, Nicușor Dan. În conferința de presă de marți, acesta a fost întrebat de ce nu a răspuns niciuneia dintre cele aproape 700 cereri de audiență primite din partea bucureștenilor în aproape un an de mandat.

Am primit și mii de solicitări scrise. Cel mai eficient pentru administrație e să abordeze problemele structurale. Să începi să rezolvi acele probleme care afectează mii de oameni", a spus Nicușor Dan, precizând că va primi oameni în audiență după ce rezolvă problemele structurale pentru că e „mai eficient să rezolvi problemele a mii de oameni", decât ale unei persoane care vine în audiență.

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG