Linkuri accesibilitate

Ministrul Educației și WC-urile care n-ar avea legătură cu performanța școlară. „Cei implicați în educație știm că nu este așa!”


Aproximativ 200 de școli primeau finanțare, în 2021, pentru a transforma WC-urile din curte sau nedotate cu ape, în toalete conforme. O parte dintre școli nu ar fi folosit banii, iar în prezent 126 dintre ele mai sunt pe lista de investiții.
Aproximativ 200 de școli primeau finanțare, în 2021, pentru a transforma WC-urile din curte sau nedotate cu ape, în toalete conforme. O parte dintre școli nu ar fi folosit banii, iar în prezent 126 dintre ele mai sunt pe lista de investiții.

Declarațiile recente ale ministrului Educației, că existența WC-urilor în curtea școlilor nu influențează performanțele, sunt contrazise de realitate. Lipsa acestei minime facilități ascunde probleme sociale, reflectate în rezultatele de la examenele naționale, arată datele Europa Liberă.

„Trebuie să înțelegem că nu are legătură toaleta în curte cu calitatea educației, din moment ce mulți dintre noi am făcut performanță învățând în aceste școli”, a declarat săptămâna aceasta, în ședință de Guvern, ministrul Sorin Cîmpeanu.

Chiar dacă ministrul a adăugat că problema trebuie rezolvată, declarațiile sale au au iritat opinia publică.

„Până la urmă, vorbim de bunăstarea copilului; cât despre faptul că noi considerăm că infrastructura școlară, în acest caz toaletele, nu influențează calitatea educației, sunt sigură că și domnul ministru și alții care nu fac o legătură între cele două, știu că nu este așa!”, spune Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România, care derulează proiecte în sute de școli din mediul rural.

Cel puțin câteva sute de școli cu WC în curte

Aproximativ 300 de școli din România au încă toalete neconforme - situate în curte și nedotate cu apă - potrivit celor mai recente declarații ale ministrului Cîmpeanu.

Datele exacte sunt însă greu de stabilit. În 2020, un memorandum al Guvernului menționa existența a peste 6.000 de școli cu toaleta în curte, pentru ca în 2021 Raportul România Educată să consemneze o scăddere de câteva mii: peste 4.000 de astfel de unități. Cifrele au fost actualizate ulterior, la 3.000 de unități, potrivit informațiilor Edupedu.

„În urmă cu 3-4 ani, erau peste 2.000 de școli cu grupuri sanitare neconforme, dacă autoritățile locale vor folosi finanțarea acordată prin bugetul Ministerului Educației, vom rămâne cu 100 de școli, e vorba de școli mici”, declara recent Sorin Cîmpeanu.

În 2021, Ministerul Educației menționa existența a peste 400 de școli cu toalete neconforme. În luna noiembrie a anului trecut au fost alocate, în urma unei Hotărâri de Guvern, peste 17 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor de conformare a toaletelor din școli.

Pentru 149 de unități banii vizau continuarea lucrărilor începute în 2019-2020, iar pentru alte 56 de unități, lucrări noi. În total, în aceste unități învață 29.000 de elevi.

„Nu putem da tot timpul vina pe altcineva!”

O (mare) parte din bani nu au fost cheltuiți, astfel că în luna mai 2022 lista a fost actualizată. Aceasta include în prezent 126 de unități școlare, unde lucrările de conformare a toaletelor nu au fost realizate deloc sau nu au fost finalizate. Acestea beneficiază de 10 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor.

„Anul trecut am avut buget pentru asigurarea conformității tuturor școlilor din România, s-au folosit doar o treime, două treimi s-au întors la bugetul de stat”, a reclamat recent ministrul Cîmpeanu, într-o declarație pentru Digi24.

Directorul World Vision România, Mihaela Nabăr, spune însă că este de competența Ministerului Educației să implice toate autoritățile din teritoriu în rezolvarea problemei.

„Cred că asta este cel mai trist, faptul că un Minister nu reușește să găsească o modalitate de colaborare și de aplicare a unor acorduri de parteneriat și de asumare comună a unor lucruri care ar schimba fața României”, afirmă ea.

Delegarea responsabilității către alte instituții este total contra-productivă, pentru că problemele de implementare și de prioritizare a investițiilor sunt arhi-cunoscute în România de peste 30 de ani, adaugă Nabăr.

„Nu putem da tot timpul vina pe altcineva. Înseamnă că problema României în acest moment nu sunt neapărat resursele financiare, problema este una de asumare, iar în acest caz Ministerul Educației este responsabilul principal. Tot ce se întâmplă înainte de începerea fiecărui an școlar, demonstrează, încă o dată, că educația în România nu este prioritară”, spune ea.

Victor a fost, la sfârșitul anilor '80, profesor în localitatea Crucea, din comuna Lungani, Iași. Alături ce celelalte județe vecine, zona este zonă considerată „polul sărăciei” din țară și chiar din UE. Conform statisticilor europene de la finalul anilor 2000, două treimi dintre locuitori ar fi fost incluși în rândul populației sărace.

Dacă în urmă cu câteva decenii toaletele din curte puteau fi considerate o normalitate, mai ales într-o comunitate pauperă, fără apă și canalizare, lucrurile nu mai pot fi privite la fel astăzi, spune el.

„Scoțând în față ideea că 's-a performat' și în aceste condiții e o modalitate de a masca o neputință în a soluționa această problemă. Până la urmă suntem în anul 2022, nu în evul mediu...”, sintetizează Victor.

Rezultatele școlare în școlile cu WC-uri neconforme

Majoritatea celor 126 de școli cu finanțare „activă” în 2022 pentru conformarea WC-urilor sunt școli gimnaziale, care asigură învățământ (și) pentru clasele V-VIII, astfel Europa Liberă a analizat rezultatele la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din acest an.

Într-o parte din cazuri, rata mediilor „peste” 5 este în concordanță cu media de promovabilitate specifică mediului rural, adică puțin peste 70%. Sunt și unități de pe lista celor cu toaleta în curte / neconformă, unde două treimi din elevi au luat medii sub 5.

De altfel, directorii unora dintre școlile respective spun că problemele sociale cu care se confruntă - familii dezbinate, lipsa motivației elevilor de a frecventa cursurile - sunt mult mai acute decât situarea toaletei în exteriorul clădirii. Mai mult, unii susțin că între timp au remediat situația.

La școala din comuna Scurtu Mare, județul Teleorman, din 12 elevi înscriși la Evaluarea Națională, opt au luat medii sub 5. Trei dintre cei patru cu medii peste acest prag au avut medii sub 6, iar cea mai mare medie a fost 6,80.

Toaleta școlii arăta la începutul anului „ca după război”, după cum reiese dintr-un reportaj realizat la fața locului de Digi24.

Grupurile sanitare erau situate într-un corp de clădire separat, cu ușa de intrare spartă și robinetul de la chiuvetă rupt. În toaletele propriu-zise, de tip WC turcesc, bălteau urină și excremente, printre care elevii se deplasau ca să își facă nevoile.

Numărul de telefon al școlii este nefuncțional, iar Primăria din localitate nu are de asemenea un număr de contact disponibil. Șase școli din județul Teleorman sunt pe lista finanțărilor de la Ministerul Educației.

Președintele Consiliului Județean, Adrian Gâdea, a spus că forul județean a sprijinit unitățile școlare pentru a rezolva aceste probleme.

„Școlile sunt eligibile la numeroase finanțări, ne dorim ca astfel de probleme să nu mai existe, dar atribuțiile principale le revin Primăriilor, noi putem aloca direct bani doar din fondul de rezervă”, a declarat oficialul local.

Aproximativ 40 de școli și structuri școlare din Vaslui, cu WC-uri în curte

Unui număr de 34 de școli din județul Vaslui le sunt alocate peste 1,62 de milioane de lei finanțare pentru conformarea WC-urilor, potrivit Ministerului Educației.

Mare parte dintre acestea sunt școli care au obținut finanțare încă din noiembrie 2021, pentru conformarea toaletelor. Lista includea atunci un total 45 de unități de învățământ. Aceleași școli se regăseau și pe lista finanțărilor din 2020.

Este vorba în special nu de școlile centrale ale comunelor, ci de structuri secundare ale acestora din alte localități, a spus pentru Europa Liberă inspectorul școlar general Ana Cristiana Boța.

„Dacă o școală are șase clădiri de exemplu, una sau două se află în această situație, cu WC-ul în curte. Lucrările sunt în curs de remediere și sperăm ca în cel mai scurt timp toate problemele să se rezolve”, a spus aceasta, cu mențiunea că o situație mai detaliată poate oferi ulterior.

La școala gimnazială din Miclești, căreia îi este alocată una dintre cele mai mari finanțări - peste 120.000 de lei - zece dintre cei 23 de absolvenți nu au obținut media 5 ori nu s-au prezentat la Evaluarea Națională 2022.

La școala din Lălești, comuna Puieni, de asemenea în topul finanțărilor, doar patru dintre cei 14 absolvenți au avut medie peste 5 la examenul național.

La Dănești, din 28 de elevi, 15 au luat medii sub 5 la Evaluarea Națională, ori au absentat. Adică peste 50% dintre candidații înscriși.

La școala gimnazială Stănilești, unde sunt alocați cei mai mulți bani din județ - 185.000 de lei - rezultatele sunt totuși mai bune: din 28 de candidați, mai puțin de o treime (opt) nu au obținut 5-ul.

Directoare: Toaletele din curte sunt istorie, problemele sunt de ordin social

Neamț este de asemenea unul cu numeroase școli, aproape 20, incluse pe lista finanțărilor pentru conformarea toaletelor. În peste 100 de unităţi apa provine din fântâni, conform Adevărul.

Județul primește de altfel cea mai mare sumă la nivel național pentru amenajarea de toalete în interiorul școlilor, peste 2,8 milioane de lei.

Deși școala din Boghicea apare și pe lista ministerului din 2021 și pe cea din 2022, directoarea Cristina Mihai spune că în prezent nu mai există toalete în exteriorul școlii. Ba chiar grădinița școlii a fost modernizată și condițiile ar fi superioare celor din unele orașe.

„Am avut la unele dintre structuri astfel de situații, dar toaletele acelea au fost dărâmate de mult. Avem o școală modernă, nu mai există această problemă, s-a implicat și Primăria foarte mult. Poate apărem în lista respectivă ca sumă retroactivă”, a spus directoarea.

Din cei 33 de elevi ai școlii care au susținut evaluarea națională, sub 40% au obținut medii peste 5, restul fie nu s-au prezentat, fie au avut medii sub acest prag.

Explicația ar ține în primul rând de mediul social din care provin elevii, unul defavorizat.

„Toaletele nu sunt o problemă acum, ci avem nevoie de un mediator școlar. Mulți copii au părinții plecați în străinătate, unii nu sunt încurajați să vină la școală, astea sunt lucrurile care trebuie acum îmbunătățite”, ne-a declarat Cristina Mihai.

La școala Podoleni, de asemenea cu WC-uri neconforme, dintre 29 de absolvenți doar trei au luat note sub 5. S-au înregistrat chiar șase medii de la 9 în sus. Și la școala Gârcina - din 26 - 16 au luat peste nota 5.

Și la școala gimnazială din Corcova, din județul Mehedinți, care are o alocare de 158.000 de lei, toaletele nu ar mai fi în exterior, găsindu-se soluții pentru amenajarea acestora din interiorul școlii, susține directoarea Mihaila Bușe.

Doar la una dintre școli se mai efectuează lucrări, în prezent, spune ea. Din 23 de elevi înscriși la Evaluarea Națională, 13 au obținut medii sub 5, iar unul nu s-a prezentat.

„Sunt de fapt două școli gimnaziale, la cea din Jirov avem rezultate mai modeste. E dificil și pentru profesori, comuni, care trebuie să facă un soi de nevtă între acestea”, a spus directoarea.

Toalete integrate în școli, în județul Iași

În județul Iași e asigurată, potrivit listei Miniterului Educației, finanțare de peste 1,2 milioane de lei, pentru lucrări la 18 școli cu WC-uri neconforme.

În 2019, numărul unităților cu toalete în curte era însă mult mai mare, de peste 100, potrivit presei locale.

La începutul anului, 49 de școli - unități cu personalitate juridică și structuri ale acestora - aveau toalete în exterior, dar situația este în curs de îmbunătățire, ne-a declarat inspectorul școlar general Luciana Antoci.

Autoritățile locale și județene, inclusiv DSP, au colaborat pentru ca într-o parte dintre acestea cel puțin, situația să fie remediată.

Consiliul Județean a asigurat aproximativ 2 milioane de lei Primăriilor, pentru lucrări de conformare a toaletelor. Autoritățile locale care aveau deja prevăzute în bugete partea de co-finanțare au demarat amenajările - constând în containere dotate cu cele necesare, lipite de clădirile școlii, cu acces din interior.

„La patru școli lucrările s-au încheiat, iar la alte 10 sunt în curs de finalizare. Cele mai multe dintre cele care au rămas unele sunt pe final de existență ca unități școlare, deoarece au efective mici de copii și vor fi reorganizate la nivel de comună”, a declarat pentru Europa Liberă Luciana Antoci.

Director World Vision România: 70% din profesori ne spun că infrastructura nu corespunde

Potrivit directorului executiv al World Vision România, 70% dintre profesorii din mediul rural, unde fundația derulează programe educaționale, au transmis, într-un sondaj recent, că infrastructura existentă trebuie urgent îmbunătățită.

Ea atrage atenția că recurgerea la comasarea de școli - și eliminarea implicită a necesității investițiilor - acolo unde acestea au efective foarte mici, potrivit ministrului Educației, nu e o soluție.

„Se vorbește de faptul că avem toalete neconforme în școli cu puțini elevi. Indiferent că avem o școală cu patru-șapte copii, toți ar trebui să aibă acces la educație. Nu putem spune că nu putem avea toalete comasate pentru că sunt puțini copii și trebuie comasate școli, pentru că vedem că nici comasarea nu funcționează, nu asigură calitatea educației, la noi. Nu are rost să explicăm o situație prin prisma unor lucruri care ne duce la alte probleme”, a arătat ea.

Mihaela Nabăr consideră că, în fapt, lipsa toaletelor conforme și a apei curente, din cel puțin câteva sute de școli reflectă o problemă socială mai largă.

„Vedem că peste 3% din școli nu au autorizație DSP, 14,3% nu au autorizație de incendiu. Dar dacă ne uităm la poza societății românești, vedem că școala este o reflectare a situației din România. Nu am cum să prioritizez infrastructura școlară sau racordarea la apă și canalizare, câtă vreme 40% dintre români stau în locuințe fără canalizare, conform Eurostat. Iar 28% din populația României nu are toaletă în interiorul casei”, a conchis ea.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG