Linkuri accesibilitate

Spre un salariu minim în UE. Ce câștigă și ce riscă România


România are printre cele mai mici salarii minime din UE: 465 de euro pe lună.

Comisia Europeană a lansat consultările pentru a putea introduce salarii minime echitabile la nivelul statelor UE. În cazul României, una dintre țările care are printre cele mai mici salarii minime din UE, riscurile par să fie mai mari decât beneficiile.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea ca fiecare angajat din UE să aibă „un salariu minim echitabil care să îi permită un trai decent, indiferent de locul în care lucrează”, pornind de la premisa că sunt mulți europeni care au dificultăți în a-și susține cheltuielile de zi cu zi, deși lucrează.

Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a explicat pentru Europa Liberă că sindicatele au luptat, la nivel european, pentru stabilirea unei formule de calcul comune tuturor țărilor membre pentru salariul minim, adică 60% din salariul mediu național, care să mai reducă din discrepanțele existente între statele UE.

„De mult timp milităm – și se pare că am avut succes – ca stabilirea salariului minim să se facă după mecanismul propus în Carta Socială Europeană, în care raportul dintre salariul minim național brut și salariu mediu național brut ar trebui să fie de minum 60%, ceea ce nu se întâmplă în toate statele UE”, a punctat el.

Comisia Europeană a deschis deocamdată doar ușa discuțiilor pe această temă, precizând că nu va exista un salariu minim universal, în sensul de a se impune statelor membre o sumă fixă.

Ar fi, de altfel, și foarte complicat spun specialiștii, ținând cont de faptul că doar 22 din cele 28 de state membre au salarii minime, iar între acestea diferențele sunt și de aproape zece ori. Astfel, potrivit Eurostat, biroul de statistică european, un angajat primește în Luxemburg un salariu minim de peste 2.000 de euro, în timp ce în Bulgaria, primește doar 286 de euro.

În total, în afară de Luxemburg, alte șapte state au salarii minime peste o mie de euro: Spania (1.050 de euro), Franța (1.521 de euro), Marea Britanie (1.524 de euro), Germania (1.557 de euro), Belgia (1.593 de euro), Olanda (1.635 de euro) și Irlanda (1.656 de euro).

În România, aflată spre coada clasamentului, un angajat remunerat cu salariul minim pe economie primește, din acest an, 465 de euro, de aproape cinci ori mai puțin decât în Luxemburg. Sume mai mici decât în România se înregistrează doar în Letonia (430 de euro) și Bulgaria (286 de euro).

Riscurile creșterii salariului minim

Analistul economic Aurelian Dochia atrage atenția că, ținând cont de diferențele mari de salarii și de faptul că o creștere bruscă a acestora ar afecta competitivitatea unor țări, în special cele din Est, unde salariile în general, nu doar cel minim, sunt mai mici decât în Vest, „ar apărea mari dezechilibre economice”.

Practic, există pericolul ca anumite ramuri industriale să fie puse pe butuci, pentru unele dintre aceste țări și pentru România în mod deosebit. Din acest motiv, cred că ideea de a introduce un salariu minim la nivel european, deși pare să fie pornită dintr-un fel de generozitate și intenție de protecție a salariaților este și o măsură cu o componentă protecționistă foarte serioasă, pentru că țările mai dezvoltate încearcă în felul acesta să scoată din piață unele companii și activități economice care sunt competitive datorită unor salarii mai mici”, explică analistul pentru Europa Liberă.

Principalele activități din România care ar putea să fie afectate de o majorare substanțială a salariului minim sunt, în principal, industria textilă, de încălțăminte, hoteluri și restaurante. „Sunt destule industrii în care salariul minim este regula și toate acestea nu pot face față unei creșteri de salariu la nivel european, astfel încât multe firme vor fi nevoite să își încheie activitatea într-o asemenea situație”.

România: salarii mici, taxare mare

Salariile raportate de statele UE la Bruxelles sunt însă cele brute, căci taxarea este specifică fiecărei țări în parte, atrage atenția Bogdan Hossu, care subliniază că România, are printre cele mai mari taxări la salariu din UE după ce guvernul PSD a decis trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator, salariul brut „umflându-se”: „practic, angajatul plătește 43,5% în total, și este una dintre cele mai mari fiscalități din UE. De aici rezultă unul dintre cele mai mici salarii nete raportat, ca procent din salariul brut al lucrătorilor”.

Chiar și așa, pentru România, această variantă maximală susținută de sindicate, ar însemna o creștere a salariului minim brut până la 3.300 de lei, adică 688 de euro, față de cei 465 de euro pe care îi primește, din 2020, un român remunerat cu minimul pe economie.

Antreprenorul Dragoș Petrescu, proprietarul celui mai mare lanț autohton de restaurante, este de părere că „salariul minim ar trebui să fie o cale naturală pe care antreprenorul, respectiv compania, să o ia, în funcție de specificul locului”. El explică de ce este împotriva unui salariu minim impus: „poți să ai un salariu minim care se potrivește la București și nu se potrivește la Vaslui, să nu mai vorbim de salariul de la Praga cu cel de la București”

După părerea sa, inechitățile nu pot fi rezolvate astfel fiindcă sunt condiții diferite între Est și Vest: „Nu pentru că nu ar trebui să câștige cetățeanul mai mult, el ar trebui să câștige mai mult și este foarte bine să câștige mai mult, dar pentru o afacere căreia i se impune un salariu minim de Vest lucrând în Est s-ar putea să nu se mai deschidă și atunci cei care trebuie să primească un salariu, să nu mai beneficieze deloc de el. Aceasta este problema”.

Și Bogdan Hossu vede un risc de scădere generală a salariilor dacă se va ajunge la stabilirea unui salariu minim în UE, mai ales că în statele nordice sau în Italia, de pildă, salariul minim se stabilește pe fiecare sector de activitate în parte.

„Îngrijorarea mișcării sindicale pleacă de la faptul că, stabilind un mecanism de salariu minim, să nu existe tendința de a nu mai avea negocierea colectivă. În mare parte din țările din Est, în lipsa negocierilor colective, se stabilesc salarii minime, dar o parte din piața muncii se învârte doar în jurul salariului minim pe economie. Exemplul tipic este chiar Romania”, argumentează președintele Cartel Alfa, amintind că aproape unu din patru salariați români lucrează pe salariul minim pe economie.

Discuțiile sunt abia la început, mai amintește liderul de sindicat, precizând că cel mai probabil, abia la finalul lui 2021 sau la începutul anului 2022, ar putea apărea un act normativ european care să reglementeze salariul minim în UE.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG