UPDATE 01.04
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a trimis un răspuns din care reiese că oamenii legii încalcă normele și procedurile în vigoare. Mai jos, un extras din răspunsul instituției:
„(...) Subliniem faptul că art. 5 din Legea nr. 363/2018 stabilește o serie de principii care se impun a fi respectate în cadrul prelucrării datelor. Printre acestea, se numără cel privind legalitatea, prelucrarea datelor în scopuri determinate, explicite şi legitime, datele să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri, datele să fie adecvate, relevante și neexcesive prin raportare la scopurile în care sunt prelucrate, păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele (principiul limitării legate de stocare) și prelucrarea datelor să fie realizată într-un mod care asigură securitatea adecvată a datelor cu caracter personal, inclusiv protecţia împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale şi împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin luarea de măsuri tehnice sau organizatorice corespunzătoare.
Aceleași dispoziții legale sus-menționate prevăd faptul că operatorul este responsabil de respectarea acestor principii şi adoptă măsuri şi/sau instituie proceduri pentru a demonstra respectarea acestor prevederi (principiul responsabilității).”
Sub podul Calvaria din Cluj-Napoca, una dintre cele mai aglomerate intrări în al doilea oraș al României, o patrulă a Poliției oprește mașinile care intră și ies din oraș. Coada e lungă, însă șoferii calmi se conformează și fie le înmânează polițiștilor declarațiile, fie le lipesc pur și simplu de geam, într-o încercare de a se proteja de expunerea și contactul frecvent cu alți oameni.
Doar că, din când în când, polițiștii fotografiază cu ceea ce par a fi telefoanele personale, declarațiile oamenilor. Nu e clar pe ce criterii oamenii legii iau această decizie, însă surse din rândul angajaților MAI susțin că este o practică des întâlnită în aceste zile, în contradicție cu legislația în vigoare și cu riscuri semnificative pentru securitatea datelor cu caracter personal.
„Suntem nevoiți să facem poze cu telefonul la declarațiile pe proprie răspundere ale oamenilor sau la adeverințele de serviciu”, a declarat un polițist clujean, sub protecția anonimatului. „E haos. Pur și simplu, după fiecare tură trebuie să șterg pozele cu declarații din telefon, apoi din contul de cloud și unde se mai stochează ele, amestecate cu pozele personale cu familia și copiii”, s-a plâns omul legii.
Situația nu e unică. Potrivit „Adevărul”, o clujeancă a povestit cum în urma unui control, un jandarm i-a spus că declaraţia pe propria răspundere pe care o avea asupra ei „nu e bună” şi va primi amenda acasă. Asta după ce i-a fotografiat declarația cu telefonul personal. Clujeanca a fost oprită de jandarmi în timp ce se întorcea acasă de la locul de muncă. „Azi am fost opriţi cu maşina de un jandarm. Foarte bine, toată lumea îşi face treaba. Cum ne-am obişnuit deja, i-am prezentat declaraţiile pe propria răspundere şi buletinele. Vlad avea declaraţie scrisă de mână, eu o aveam printată, pe cea din imagine. Asta e declaraţie? Şi eu am avut declaraţie scrisă de mână până ieri şi s-a acceptat. Nici a dumneavoastră nu e bună. (...) Daţi-mi buletinul domnu. Fotografiază buletinul lui Vlad cu telefonul personal. Între timp face semn maşinilor care stau în spatele nostru în intersecţie să ne ocolească şi să plece”, a scris femeia pe o rețea de socializare, conform publicației citate.
Mai-marii Poliției recunosc că „e o problemă”
Situația nu este una nouă, susține Vasile Lincu, președinte Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”. „În primul rând nu mai sunt de ani de zile telefoane de serviciu, mai ales de când s-au ieftinit abonamentele, ei (n.r.- polițiștii) trebuie să raspundă de pe telefoanele personale ori de câte ori sunt sunați. Chiar și în timpul liber”, declară liderul sindical.
Însă Lincu nu e sigur dacă practica de a fotografia datele personale ale românilor este o recomandare venită de la mai-marii Ministerului Afacerilor Interne sau pur și simplu o practică a polițiștilor, într-o încercare de a-și ușura munca. „Lăsați-mă să mă interesez și revin la dumneavoastră”, a adăugat reprezentantul celui mare mare sindicat al polițiștilor.
Câteva minute mai târziu, acesta revine cu un telefon. „Da, așa e. Se pare că da, a existat o precizare în acest sens, dar am vorbit acum cu domnul Vasilescu (n.r. - Liviu Vasilescu, Inspector General al Poliției Române) și acesta a recunoscut că treaba asta ar putea reprezenta o problemă”, a declarat Lincu.
Însă precizarea există și este publică. Într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne din data de 22 martie, la o zi după intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2, prin care se reglementa circulația persoanelor în afara locuinței, polițiștilor li se spune alb pe negru că pot fotografia documentele cetățenilor, însă fără se spună dacă toate, în mod selctiv, pe ce criterii sau cu ce anume. „Reprezentanții Poliției Române, ai Jandarmeriei sau ai Poliției Locale pot efectua fotografierea documentelor (declarație pe proprie răspundere și act de identitate) la momentul legitimării persoanei.”
Până la ora publicării materialului, reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române nu au răspuns unei solicitări a Europei Libere cu privire la aspectele semnalate. Nici reprezentanții Jandarmeriei sau ai Poliției Locale Cluj-Napoca, menționați în comunicatul de presă cu drept de a fotografia documentele cetățenilor, nu au răspuns unor serii de întrebări.
Vasile Lincu nu vede o soluție pe termen scurt și se declară destul de sceptic în ceea ce privește rezolvarea situației. „Dacă vreun polițist ridică problema asta, va fi în minoritate. Și șefii îi vor întreba: << Dar până acum cum te-ai descurcat?>>”
Nu e clar în ce condiții „reprezentanții Poliției Române pot efectua fotografierea documentelor sau pe ce criterii unele documente sunt fotografiate sau nu. „În prima seara când a intrat în vigoare Ordonanța militară am făcut poze la toate documentele, pentru că nu eram siguri dacă trebuie să avem o evidență sau nu. Acum facem poze mai mult la declarațiile ălora care sunt mai recalcitranți așa, în caz că fac vreo reclamație”, a declarat aceeași sursă din cadrul Poliției Cluj-Napoca.
Pe de altă parte, Grupul de Comunicare Strategică neagă afirmațiile lui Vasile Lincu și susține că doar polițiștii cu „telefoane de serviciu” pot fotografia aceste declarații. „A fost prevăzută posibilitatea pentru cei care efectuează legitimarea persoanelor de a fotografia declarația pe propria răspundere/ actul de identitate. Este valabil pentru persoanele care dețin telefoane de serviciu, în sensul că le facilitează documentarea cazurilor. Altfel, sunt notate direct într-un carnet datele persoanei legitimate”, a declarat Andi Manciu, purtătorul de cuvânt al Grupului de Comunicare Strategică.
STS nu știe nimic
Reprezentanții Serviciului de Telecomunicații Speciale, cei care se ocupă de cea mai mare parte a infrastructurii de comunicare pe perioada de urgență atunci când vine vorba de structurile statului român, susțin că ei n-au avut nimic de-a face cu modul în care polițiștii colectează datele personale pentru românii care ies din casă cu declarație pe proprie răspundere sau adeverință. „STS nu a fost consultat și nici nu a eliberat tablete, telefoane sau alte dispozitive, inclusiv aplicații mobile, pentru angajații MAI în legătură cu situația semnalată de dumneavoastră”, a declarat, telefonic, pentru Europa Liberă, Cătălin Chirca, purtătorul de cuvânt al instituției. Acesta a adăugat că instituția nu găzduiește sau securizează în vreun fel documentele fotografiate de către polițiștii de la filtrele de control.
O problemă de securitate
Experții în securitate atrag atenția că această practică a forțelor de ordine reprezintă o vulnerabilitate pentru siguranța datelor cetățenilor români. „Atunci când este folosit un telefon personal pentru stocarea datelor cu caracter personal pot apărea mai multe riscuri. În primul rând, dacă telefonul are implicit activată opțiunea de a stoca în cloud o copie a fotografiei, pozele pot rămâne acolo chiar dacă au fost șterse din telefon. Dacă utilizatorul telefonului devine apoi victima unei breșe de securitate, atacatorii pot avea acces la toate pozele stocate în cloud, deci inclusiv la buletine sau declarații pe proprie răspundere. Apoi, dacă utilizatorul are activată opțiunea de a partaja pozele cu altă persoană, acestea pot ajunge și la terți, fără consimțământul posesorilor documentelor fotografiate”, susține Silviu Stahie, specialist în securitate informatică la Bitdefender, o companie românească producătoare de soluții de securitate cibernetică cu activitate la nivel global.
Acesta atrage atenția că practica nu este neapărat una legală, chiar dacă ea este una întreprinsă de oamenii legii. „Fotografierea și stocarea unor documente care conțin date cu caracter personal atrag după sine o serie de responsabilități, chiar dacă acestea aparțin tocmai reprezentanților autorităților.”
Ce spune legea
În România, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) este instituția responsabilă cu protejarea datelor și românilor, însă aceștia nu au răspuns unei solicitări din partea redacției cu privire la practica forțelor de ordine.
Legea 677/2001 este cea reglementează aspectele ce țin de protecția datelor cu caracter personal, iar articolul 12 din această lege este cel care pare să fie încălcat chiar de oamenii care ar trebui s-o respecte. ”În cazul în care datele cu caracter personal sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care această persoană posedă deja informaţiile respective: a)identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul; b)scopul în care se face prelucrarea datelor”.
Amenzi- record
Potrivit oficialilor, până în prezent, prin structurile abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne, au fost întocmite peste 200 de dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor.
Reprezentanţii MAI au verificat în ultimele 24 de ore aproape 94.000 de persoane aflate în peste 36.000 de locaţii de carantină şi, respectiv, izolare şi au identificat peste 800 de persoane care nu au respectat măsura izolării sau carantinei. Amenzile au depășit 3,5 milioane de euro.
Pe de altă parte, poliţiştii au depistat 33.000 de persoane care nu au respectat restricţionarea circulaţiei, mai spune Despescu. S-au dispus amenzi de circa 46 milioane lei şi au fost întocmite peste 200 de dosare penale pentru zădărnicirea combaterii a bolilor.
De asemenea, pentru a verifica respectarea interdicţiilor impuse pe timpul stării de urgenţă, poliţiştii au verificat 3.300 de societăţi comerciale.
Facebook Forum