Războiul din Ucraina | Forțele ucrainene continuă contraofensiva. Kremlinul dă vina pe Europa pentru oprirea livrării gazelor

„În ciuda efectelor sale de a limita recentele acțiuni ofensive ucrainene, principalul efort al Rusiei în Ucraina rămâne aproape sigur operațiunea ofensivă din Donbas”, spune Ministerul Apărării din Regatul Unit, argumentând că „principalele sale axe de avansare în Donbas rămân la Avdiivka, în apropiere de orașul Donețk, și, la 60 de kilometri spre nord, în jurul Bahmut”.

Spionajul militar britanic precizează că deși Rusia a avut cel mai mare succes în acest sector, forțele sale „au avansat totuși doar aproximativ 1 kilometru pe săptămână spre Bahmut”.

„Obiectivul politic al operațiunii din Donbas rămâne aproape sigur să securizeze întreaga regiune Donețk, ceea ce ar permite Kremlinului să anunțe 'eliberarea' Donbasului. Este foarte probabil ca forțele rusești să fi ratat în mod repetat termenele limită pentru atingerea acestui obiectiv”, mai spune ministerul în analiza sa zilnică.

În baza declarațiilor făcute de autoritățile ucrainene, potrivit cărora forțele rusești au acum ordin să finalizeze această misiune până la 15 septembrie, Ministerul Apărării din UK spune că „este foarte puțin probabil ca aceste forțe să realizeze acest lucru, ceea ce va complica și mai mult planurile Rusiei de a organiza referendumuri privind aderarea zonelor ocupate la Federația Rusă”.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) confirmă spusele președintelui ucrainean, precizând că armata ucraineană face progrese verificabile în sudul și estul Ucrainei.

ISW raportează că trupele ucrainene avansează în mai multe direcții în vestul regiunii Herson și au securizat zona de peste râul Siverski-Doneț din regiunea Donețk.

Potrivit experților, ritmul contraofensivei ucrainene se va schimba zilnic, deoarece forțele ucrainene lucrează pentru a perturba capacitățile logistice și militare ale Rusiei.

Analiștii se așteaptă ca rușii să efectueze „atacuri feroce de artilerie și aeriene împotriva așezărilor eliberate și a trupelor ucrainene care avansează”, în încercarea de a recupera terenul.

Kremlinul a dat vina pe politicienii europeni pentru închiderea gazoductului Nord Stream 1, una dintre principalele rute de aprovizionare cu gaz ale Europei, spunând că sancțiunile economice impuse de aceștia Rusiei au împiedicat Gazprom să întrețină conducta, relatează Reuters.

„Dacă europenii iau o decizie absolut absurdă de a refuza să deservească echipamentele lor, sau, mai degrabă, echipamentele care aparțin Gazprom, dar pe care sunt obligați prin contract să le deservească, nu este vina Gazprom”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat.

„Este vina acelor politicieni care au luat decizii privind sancțiunile”, a completat oficialul rus.

Autoritatea federală de reglementare din Germania și gigantul industrial Siemens Energy au respins deja acest gen de afirmații, punând la îndoială raționamentul Rusiei de a nu relua livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1.

„Defectele invocate de partea rusă nu reprezintă un motiv pentru a opri operarea (gazoductului)” a declarat autoritatea germană în domeniu, într-un raport de sâmbătă privind aprovizionarea cu gaze a Germaniei.

Siemens Energy, care furnizează și întreține echipamentele de la stația de comprimare Portovaya de la Nord Stream 1, a declarat că este pregătită să facă toate reparațiile necesare, dar a negat că Rusia i-a cerut să facă aceste lucrări, transmite RFE/RL.

Pe 2 septembrie, compania rusă controlată de stat Gazprom a declarat că o scurgere de ulei la turbinele de la stația de compresoare de la Portovaya a forțat-o să suspende pe termen nelimitat livrările de gaze, după o pauză anterioară de trei zile pentru întreținere.

Siemens Energy a negat că o scurgere de ulei de acest tip ar face livrările imposibile: „Indiferent (de orice reparații necesare), am subliniat deja de mai multe ori că există suficiente turbine suplimentare disponibile în stația de comprimare de la Portovaya pentru ca Nord Stream 1 să funcționeze”.

Prețurile europene la gaze au crescut luni cu până la 30% la deschiderea pieței, până la 272 de euro pe megawatt oră (MWh), după ce Rusia a anunțat vineri că una dintre principalele sale conducte de aprovizionare cu gaze către Europa va rămâne închisă pe termen nelimitat, transmite Reuters.

Rusia susține că o scurgere la echipamentul conductei Nord Stream 1 nu a permis redeschiderea livrărilor, programate pentru sâmbătă, după cele trei zile de întrerupere pentru lucrări de întreținere.

Gazul rusesc furnizat prin Ucraina, o altă rută importantă, a fost, de asemenea, redus, ceea ce a determinat UE să se grăbească să găsească surse alternative de aprovizionare pentru a umple instalațiile de depozitare a gazului pentru iarnă. Mai multe state au declanșat planuri de urgență care ar putea duce la raționalizarea energiei și la creșterea perspectivelor de recesiune.

„Aprovizionarea este greu de obținut și devine din ce în ce mai greu să înlocuiești fiecare bucățică de gaz care nu provine din Rusia”, a declarat Jacob Mandel, asociat senior pentru mărfuri la Aurora Energy Research.

Europa acuză Rusia că a făcut o armă din aprovizionarea cu energie, ca represalii la sancțiunile occidentale impuse Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina. În replică, Rusia spune că Occidentul a lansat un război economic, iar sancțiunile au împiedicat operațiunile conductelor.

Gazoductul Nord Stream, care trece pe sub Marea Baltică spre Germania, a furnizat în mod istoric aproximativ o treime din gazul exportat de Rusia în Europa, dar acesta funcționa deja la doar 20% din capacitate înainte ca fluxurile să fie oprite săptămâna trecută pentru întreținere.