Linkuri accesibilitate

5 întrebări despre Strategia de Vaccinare anti COVID-19 în România


Guvernul Orban a publicat în Monitorul Oficial „Strategia de Vaccinare împotriva COVID-19”. În mare parte este un document de intenție, care precizează ce ar mai trebui făcut până la vaccinare. Adică mult.

Hotărârea de Guvern, așa cum e descris în Obiectivul general 2 al documentului, stabilește premisele „de operaționalizare a activității de vaccinare (…) ca parte integrantă a programului național de vaccinare”.

Nu este nici pe departe un document de acțiune, ci un element legislativ care reprezintă primul pas necesar înaintea adoptării multor altor acte normative.

Dr. Marius Ungureanu, lector la Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai, declară pentru Europa Liberă că documentul „nu vine însoțit de un plan concret de acțiuni.”

„Nu vedem cine va face ce acțiuni specifice. Se menționează la un moment dat „toate instituțiile din subordonea Ministerului Sănătății”. Care vor fi structurile? Cum vor comunica între ele? Ce se va întâmpla în comunele în care nu sunt medici de familie? Echipe mobile? Cine va face parte din ele?”, se întreabă Ungureanu.

Care sunt categoriile de populație și când vor fi ele vaccinate?

Etapa 1: Personalul medical

  • din spitale
  • din medicina de urgență (UPU, SMURD, ambulanțe etc.)
  • din medicina de familie, cea școlară și cea comunitară
  • din centre rezidențiale și rețeaua de îngrijire la domiciliu
  • din sănătatea publică (INSP, DSP etc)
  • din centre de dializă și transfuzii
  • din rândul personalului care va fi implicat în vaccinare

Etapa 2: Categoriile vulnerabile și personal din instituții strategice

  • vârstnici peste 65 de ani
  • pacienți cu boli cronice
  • personalul cheie din Guvern, Parlament, Președinție, ministere
  • personal din apărare, siguranță națională și autoritatea judecătorească
  • personal din „sectorul economic vital” - procesare, distribuție, comercializare de produse de bază; uzine de apă, centrale electrice, sectorul gazelor și combustibililor; producție și transport medicamente; noduri feroviare; aeroporturi.
  • De notat că, la domenii cheie esențiale, apar și televiziunea și radioul public, mai precis „personalul din massmedia cu risc crescut de expunere la infecție cum ar fi: reportaje în unități medicale”.

Etapa 3: Populația

  • Adulți
  • Copii

Pentru că vaccinarea este voluntară, autoritățile vor trebui întâi să găsească oamenii din toate aceste categorii. În termeni de sănătate publică, această căutare se numește catagrafiere.

Strategia nu spune decât că ea „se va face pe mai multe niveluri”. Pe cei din etapele 1 și 2 îi vor căuta instituțiile, iar pe cei din etapa 3 - medicii de familie și autoritățile locale.

Raluca Zoițanu, președintele Federației Naționale a Patronatelor din Medicina de Familie, declară pentru Europa Liberă că „pentru noi, catagrafierea nu este o noutate, medicii de familie fac situații și acum pentru vaccinarea adulților. Ce este o noutate, probabil, va fi implicarea medicinei de familie în programarea vaccinărilor”.

În cazul vaccinurilor de tip mARN, cum este cel dezvoltat de Pfizer, „ele vin în cutii de 1000 de flacoane și odată deschise trebuie administrate toate rapid. Așa că, pentru categoriile vulnerabile, cel mai probabil, vom ajuta la efectuarea programărilor”, spune Zoițanu.

Care sunt instituțiile implicate și principalele lor atribuții?

Ministerul Sănătății - inițiază acte normative pentru ca strategia să poată fi implementată; asigură condițiile logistice (depozitare, distribuție, resurse umane)

Ministerul Apărării și Ministerul de Interne - asigură condițiile logistice (depozitare, distribuție, resurse umane)

Serviciul de Telecomunicații Speciale - asigură echipamente, softuri și siguranța datelor

Hotărârea de Guvern mai numește și „alte ministere și instituții cu rețele sanitare proprii”. Acestea sunt Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Academia Română. În ce fel vor fi ele implicate, nu este specificat.

În rest vor mai juca roluri în plan local și toate instituțiile de la Prefectură până la primării de comune, și chiar ONG-uri. Din nou, ce atribuții vor avea nu este specificat clar.

Care este strategia de comunicare?

Capitolul dedicat comunicării pentru campania de vaccinare împotriva COVID-19 este cel mai scurt și mai puțin detaliat din întregul document aprobat de Guvernul condus de Ludovic Orban.

Are patru puncte:

  1. Analiza factorilor determinanți ai vaccinării
  2. Realizarea unei platforme unice de informare
  3. Realizarea de campanii de informare
  4. Asigurarea în timp real a informațiilor printr-o linie Telverde

Lipsa oricăror detalii sau a unei idei concrete este îngrijorătoare, mai ales având în vedere experiența anterioară a României în ceea ce privește introducerea de vaccinuri noi pe piață.

În perioada 2008-2010, vaccinul anti HPV, care fusese lansat pe piață în 2006, s-a dorit a fi introdus în programul național de vaccinare din România.

Eșecul a fost răsunător din cauza lipsei unei campanii coerente de comunicare pe această temă. Guvernul de la acea vreme - din care făcea parte actualul premier Ludovic Orban, atunci ministru al Transporturilor, deci ministru cu rețea sanitară proprie - a achiziționat peste 300.000 de doze de vaccin anti HPV.

Doar 2,5% din aceste doze au fost folosite, iar restul au fost distruse. AICI puteți citi un articol excelent despre experiența recentă a unei tinere femei din România, care dorea să se vaccineze împotriva HPV.

Prin comparație, începând cu 2006, Australia a introdus acest vaccin în schema sa națională. În 2016, la 10 ani de la debutul campaniei, incidența cancerului de col uterin din Australia scăzuse la jumătate.

„Înainte de orice trebuie să pornească campania de informare. Înainte de orice acțiune. În strategie se menționează, la un moment dat, „învățarea lecțiilor pentru viitor”. N-ar trebui întâi să învățăm lecțiile din trecut?”, subliniază Dr. Marius Ungureanu.

Cum va fi organizată vaccinarea?

În principal, pentru etapa 1, vaccinarea va avea loc în centre specializate și la locul de muncă. Deocamdată, în București, a fost amenajat un centru la Romexpo.

Restul, conform strategiei trebuie identificate „spații care să permită distanțarea fizică și anumite unități sanitare, cabinete medicale, ambulatorii și alte locații”.

Apoi, pentru aceste centre și unități trebuie găsit personalul. „Se vor identifica necesare”, afirmă strategia Guvernului.

Pentru etapele 2 și 3 aflăm că ele vor fi organizate cu „centre fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie și centre drive-thru”.

Dr. Marius Ungureanu subliniază că documentul aprobat de Guvern nu are ținte clare și rezultate pe care dorește să le obțină. „Câți oameni vrem să vaccinăm? Să educăm pentru sănătate? Nu există ținte clare pe care dorim să le atingem. Fără un obiectiv clar, cum măsurăm eficiența? Fără indicatori, cum putem verifica dacă e bine ce-am făcut sau nu?”.

Singura mențiune despre un obiectiv concret a fost făcută de medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, în conferință de presă: 60-70% din populație ar trebui vaccinată în primele șase luni de campanie.

În ceea ce privește depozitarea vaccinurilor, în funcție de care va fi disponibil, provocările sunt mai mici sau mai mari.

Rețea de depozitare și distribuție pentru vaccinuri „clasice”, care trebuie ținute la temperaturi între -8 și -2 grade Celsius, există în România.

Pentru vaccinuri de tipul celui produs de Pfizer - cel mai avansat în prezent în procesul de aprobare - care trebuie ținut la -80 grade Celsius, Guvernul urmează să creeze o rețea regională, care, deocamdată, nu există.

Medicul de familie Raluca Zoițanu explică la Europa Liberă că „medicii de familie vor puta vaccina în cabinetele lor, dar doar dacă va fi aprobat un vaccin retroviral, un vaccin pe model clasic, pe care să îl putem depozita ca și pe celelalte. Altfel, un vaccin de tip mARN, nu se poate ține în cabinete”.

Cum va fi monitorizată siguranța vaccinului?

Medicii vor avea obligația să raporteze orice reacție adversă apărută în termen de 30 de zile de la vaccinare.

Și oamenii vaccinați vor putea raporta, dacă observă reacții adverse.

Strategia prevede că va fi creat un modul special pentru vaccinul anti COVID-19 în cadrul mecanismului deja existent pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului.

Bonus: Cum ar fi putut ajuta Legea Vaccinării, dacă era adoptată, în situația actuală?

De trei ani de zile, Legea Vaccinării este blocată în Camerei Deputaților din cauza neînțelegerilor politice asupra caracterului obligatoriu al vaccinării. Are aviz favorabil de la Comisia de Sănătate, dar nu a ajuns niciodată la vot în plen.

Însă dincolo de această dispută, proiectul de lege are niște prevederi conexe extrem de importante:

  • Ministerul Sănătății trebuie să aibă în orice moment un stoc suficient pentru a acoperi necesarul de vaccinuri pe un termen de 18 luni;
  • Achizițiile de vaccinuri vor fi prioritizate înaintea oricărei alte achiziții centralizate organizate de Minister;
  • Se schimbă traseul vaccinurilor din depozit către medicii de familie. Dacă în prezent medicii trebuie să ridice vaccinurile de la depozitele DSP și să asigure transportul în condiții de frig, Ministerul prin Direcțiile de Sănătate Publică va asigura livrarea acestora către medicii de familie.

Dacă măcar aceste trei puncte erau în vigoare acum, România ar fi avut structuri specializate în achiziții de vaccinuri, buget alocat și stocuri suficiente așa încât să nu mai aibă probleme de aprovizionare și, cel mai important, un lanț de distribuție centralizat funcțional.

Facebook Forum

Prima tranșă de vaccin Moderna, intrarea prin Vama Nădlac
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:13 0:00
XS
SM
MD
LG