Linkuri accesibilitate

Strigătul mut al luptătorilor de la Azovstal. Care va fi soarta lor?


Luptătorii de la Azovstal, către o colonie rusească. Nimeni nu știe în acest moment care va fi viitorul lor. Dacă vor avea vreunul
Luptătorii de la Azovstal, către o colonie rusească. Nimeni nu știe în acest moment care va fi viitorul lor. Dacă vor avea vreunul

Soarta a sute de militari ucraineni care au pus capăt săptămânilor de rezistență la combinatul Azovstal din Mariupol rămâne neclară, după ce luptătorii au fost evacuați - în varianta ucraineană sau s-au predat - în varianta rusească și au fost transferați pe teritoriul controlat de ruși.

Atât rușii, cât și ucrainenii au anunțat că 265 de luptători ucraineni s-au predat la combinatul Azovstal, asediat de forțele ruse. 53, grav răniți, au fost transferați la un spital din orașul Novoazovsk, controlat de proruși.

Marți seara, șapte autobuze cu soldați ucraineni de la combinatul siderurgic Azovstal din orașul-port Mariupol au ajuns într-o fostă colonie penală din orașul controlat de ruși, Olenivka, lângă Donețk.

Luptătorii ucraineni, mulți dintre ei membri ai batalionului Azov, vor fi chestionați de comisia de investigație rusă, potrivit agenției de presă de stat ruse Tass. Interogatoriul se va face ca parte a investigației ruse în ceea ce Moscova numește „cazuri penale privind crimele regimului ucrainean”, scrie Tass.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că misiunea de evacuare de la Azovstal continuă.

Mesaje contradictorii. Amenințările Rusiei

Inițial, ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei a spus că vor face obiectul unui schimb de prizonieri, dar unii oficiali ruși au declarat marți că ar putea fi judecați și chiar executați.

Parlamentarii din Duma de Stat a Rusiei au spus că vor propune noi legi care ar face imposibile schimburile de prizonieri dintre luptători despre care Moscova spune că sunt „terorişti”.

Regimentul Azov reprezintă în propaganda rusă matricea naționalismului anti-rus de care Rusia pretinde că trebuie să-i protejeze pe vorbitorii de limbă rusă din Ucraina și cu care și-a justificat invazia neprovocată și nedeclarată în Ucraina, fără ca vreodată să fi oferit o singură dovadă a presupuselor abuzuri.

Viaceslav Volodin, unul dintre cei mai puternici oficiali ai Rusiei și președintele Dumei de Stat, a spus marți că membrii acestuia sunt „criminali naziști”, fără să ofere vreo dovadă în sprijinul celor susținute, susținând că nu ar trebui să fie incluși în schimburile de prizonieri.

„Sunt criminali de război și trebuie să facem totul pentru a-i aduce în fața justiției”, a spus el.

Între timp, pe site-ul Dumei a apărut o solicitare către comitetele de apărare și securitate pentru pregătirea unei instrucțiuni în acest sens. În același timp, canalul Telegram al agenției de presă RIA a anunțat că instanța supremă „va examina cazul privind recunoașterea batalionului ucrainean Azov ca organizație teroristă și interzicerea activităților sale în Rusia”. Numai că membrii batalionului Azov au fost duși în Rusia ca prizonieri de război în urma invadării Ucrainei de trupele ruse și nu au combătut pe teritoriul rusesc, nu au bombardat Rusia, nu au violat femei și copii și nu au omorât civili ruși.

Anchetatorii ruși au spus că intenționează să interogheze soldații și că ar putea să-i acuze de „crime comise de regimul ucrainean împotriva populației civile din sud-estul Ucrainei”, fără a oferi, la rându-le o cât de mica dovadă.

Parchetul General rus a făcut cerere pentru „recunoașterea asociației naționaliste paramilitare ucrainene Azov ca organizație teroristă și interzicerea activităților acesteia în Federația Rusă”. Cererea urmează să fie examinată de Curtea Supremă de la Moscova.

Între „capitulare” și „îndeplinirea misiunii”

Rusia a numit operațiunea Azovstal o capitulare în masă, în timp ce armata ucraineană a spus că soldații care apără oțelul și-au „îndeplinit sarcina de luptă” și că scopul principal este acum să le salveze viețile.

„Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață”, a spus președintele, Volodimir Zelenski , într-un mesaj video.

Sfârșitul unui oraș ucrainean. Distrus aproape total, Mariupol revine rușilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:47 0:00

Timp de mai multe săptămâni, sute de soldați au fost într-un lăcaș de tuneluri și buncăre de sub combinatul Azovstal, sub asediul forțelor ruse care au preluat controlul asupra restului orașului, după ce au transformat o mare parte din acesta într-un pustiu nelocuibil. Mulți dintre cei blocați la Azovstal au avut răni grave, fără posibilitatea de a fi îngrijiți și cu provizii extrem de puține.

În urmă cu câteva săptămâni, civili care se adăpostiseră și ei în fabrică au fost salvați după ce Comitetul Internațional al Crucii Roșii a încheiat un acord pentru a le permite să plece spre teritoriul controlat de partea ucraineană.

Ucraina a făcut presiuni pentru un acord care să permită, de asemenea, luptătorilor să se retragă în zonele controlate de partea ucraineană sau pentru evacuarea lor într-o țară neutră. Cu toate acestea, la primele ore ale zilei de marți, oficialii ucraineni au anunțat că apărarea centralei s-a încheiat. „Aceasta a fost singura opțiune”, a spus ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar.

Imaginile distribuite de conturile pro-Rusia de pe rețelele de socializare au arătat grupuri de soldați care transportau răniții pe tărgi.

„Va avea loc o procedură de schimb pentru întoarcerea lor acasă”, a spus Maliar. Vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk, a mai spus că luptătorii vor fi schimbati. „Dacă Dumnezeu vrea, totul va fi bine”, a scris ea.

Ceva mai precaut, Zelenski a spus că „munca de a aduce băieții acasă continuă, iar această muncă are nevoie de delicatețe și de timp”.

Detaliile acordului care a dus la evacuare – în versiunea ucraineană sau predare – în cea rusească, rămân neclare, iar o serie de declarații dure din partea oficialilor ruși au sugerat că un schimb de prizonieri ar putea fi încă departe.

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a promis că luptătorii care s-au predat vor fi tratați „conform standardelor internaționale”, dar poziția sa a fost imediat subminată de declarațiile altor doi oficiali ruși.

Leonid Sluțkî, un deputat rus care a participat la negocierile cu Ucraina la începutul războiului, a sugerat că Rusia ar trebui să ridice moratoriul asupra pedepsei cu moartea pentru luptătorii din regimentul Azov, una dintre principalele forțe care au apărat combinatul și Mariupolul, numindu-le „animale în formă de om”.

„Infractorii naziști nu ar trebui să fie schimbați (ca prizonieri de război – n.r.)”, a spus Viaceeslav Volodin. „Țara noastră îi tratează uman pe cei care s-au predat sau au fost capturați. Dar în ceea ce privește naziștii, poziția noastră ar trebui să rămână neschimbată: aceștia sunt criminali de război și trebuie să facem totul pentru ca ei să fie judecați.”

Volodin nu a abordat în mod direct capitularea trupelor de la Azovstal în declarația sa, dar contextul a fost clar, deoarece ministerul rus al apărării a lansat marți dimineață un videoclip cu evacuarea luptătorilor ucraineni, spunând că unii dintre aceștia ar fi membri ai batalionului Azov.

Ministerul rus de Justiție a cerut marți Curții Supreme să declare regimentul Azov organizație teroristă, introducând astfel încă un alt obstacol în calea unui potențial schimb de prizonieri.

Marți seară, comisia de investigație a Rusiei a declarat că va interoga luptătorii capturați și că ar putea încerca să-i acuze de crime împotriva civililor în regiunea Donbas din estul Ucrainei, fără a oferi nici cea mai mică dovadă în sprijinul acestor presupuse crime.

„Anchetatorii ruși îi vor identifica pe naționaliști, îi vor verifica dacă sunt implicați în crime comise împotriva populației civile, iar informațiile obținute în timpul interogatoriilor vor fi comparate cu alte date disponibile”, se arată într-un comunicat al comisiei.

Miza propagandei anti-Azov

Azov a fost o parte cheie a narațiunii de propagandă rusă despre războiul din Ucraina, care a fost lansat inițial cu presupusul scop de „denazificare”.

A fost înființat în 2014, atunci când Rusia a invadat prima oară Ucraina și a anexat ilegal Crimeea, instaurând structuri proruse în regiunea Donbas (Donețk și Luhansk). Membrii săi au luptat împotriva acestor forțe susținute de Rusia în estul Ucrainei iar unii dintre ei aveau simpatii de extremă dreapta. De atunci, unitatea a fost integrată în garda națională ucraineană, iar comandanții acesteia spun că s-a îndepărtat de originile sale de extremă dreapta.

Rezistența lor în apărarea Mariupolului, bombardat din prima zi de Rusia și distrus în proporție de aproape sută la sută, a ajuns să simbolizeze eroismul în fața atacului rusesc pentru multe milioane de ucraineni.

Pe lângă efectul pozitiv asupra moralului trupelor ucrainene, prin rezistența lor au blocat avansul armatei ruse.

Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Zelenski, i-a comparat pe apărătorii de la Azovstal cu forța mică a spartanilor care au rezistat împotriva unei forțe de atac mult mai mari în bătălia de la Termopile din secolul al V-lea î.Hr.

Apărarea de la Mariupol „a schimbat complet cursul războiului” și „a ruinat planurile Rusiei de a captura estul Ucrainei”, a scris el.

Acum, luptătorii de la Azovstal sunt la cheremul autorităților ruse. Unul din propagandiștii televiziunii de stat, Anton Krasovki i-a numit „terorişti răniți” și a cerut să nu fie predați Ucrainei.

„Orice membru Azov dat Kievului va fi tratat ca înfrângerea noastră, ca o capitulare”, a spus Krasovski.

El le-a cerut telespectatorilor „să nu permită acest lucru”, spunând că ar trebui să existe un proces și „RT poate organiza un stream live pentru soțiile lor”.

„Viețile lor sunt în mâinile liderilor internaționali. Dacă vor găsi o modalitate de a-i salva, atunci toți cetățenii Ucrainei vor fi extrem de recunoscători. Sunt eroi pentru toată Ucraina”, a spus sora unuia dintre ei.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG