Bine v-am găsit,
Iată principalele știri:
- Soarta sutelor de soldați ucraineni care sunt evacuați din Azovstal este neclară, pe măsură ce rezistența din uzina siderurgică se apropie de final.
- După amenințări, Kremlinul se comportă ca și cum nu e deranjat de intrarea Finlandei și Suediei în NATO. Rusia lui Putin construiește (și ea) discursuri care să-i convină în funcție de situație.
- Institutul Național de Statistică a anunțat ieri o creștere economică surprinzătoare, în condițiile în care se vorbea inclusiv despre o recesiune.
Așteptare
Evacuările de la Azovstal continuă. După ce luni au fost evacuați peste 260 de soldați ucraineni, aseară, alte șapte autobuze cu apărători ucraineni au părăsit uzina siderurgică spre Olenivka, un sat deținut de rebelii pro-ruși în estul regiunii Donbas, scrie Reuters.
Oficialii de la Kiev spun că știu câți soldați se mai află în uzină, dar au subliniat că este vorba de „informații sensibile”. „Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață”, a declarat președintele Zelenski.
Ce se întâmplă cu cei care se predau trupelor ruse? Ucraina spune că va avea loc un schimb de prizonieri, dar unii oficiali ruși pretind că aceștia ar putea fi judecați sau executați, potrivit The Guardian.
Acum, că Suedia și Finlanda semnează oficial cererile de aderare la NATO, Politico relatează că „începe jocul așteptării”.
Chiar dacă li s-a promis o aderare accelerată, cele două țări se lovesc de reticența Turciei. De altfel, agenția de presă Anadolu deschide ediția în limba engleză cu titlul „Aderarea la NATO necesită un proces lung și în mai multe etape” și precizează în preambulul analizei că e nevoie de decizia unanimă a tuturor membrilor.
Din Bloomberg aflați ce vrea Erdogan de la Suedia și Finlanda în schimbul sprijinului, iar din Europa Liberă cum s-a poziționat această țară în războiul ruso-ucrainean.
Însă cele două țări nordice au sprijinul SUA și al majorității NATO, iar Fox News scrie că Joe Biden îi va primi pe președintele finlandez Sauli Niinistö și prim-ministrul suedez Magdalena Andersson, joi, la Casa Albă.
Înșelătoria militară rusă
Business Insider pune punctul pe „i” și titrează că Rusia se comportă ca și cum aderarea Finlandei și Suediei la NATO nu ar fi mare lucru, după ce a formulat în repetate rânduri amenințări „dramatice” în acest sens.
Inclusiv Putin a avut două poziții diferite pe acest subiect în doar câteva zile. Și atunci, cât de valid este argumentul Rusiei că se simte amenințată de NATO? Acest discurs duplicitar nu este o noutate, însă el trebuie relatat, analizat și combătut, pentru a arăta fațetele „maskirovkăi” - doctrină dezvoltată de armata rusă pentru a induce în eroare adversarul.
Din această strategie putem să bănuim că face parte inclusiv ieșirea „neobișnuită” a unui colonel rus în rezervă la televiziunea de stat. Mihail Hodarenok a vorbit despre faptul că „situaţia pentru Rusia se va înrăutăţi în mod clar” și că țara se află „într-o izolare politică totală”.
The Economist scrie despre „Show-ul lui Putin”, o analiză excelentă din care aflăm că Vladimir Putin a făcut puține schimbări după ce a preluat puterea de la Boris Elțîn, însă una dintre primele decizii a fost să treacă sub controlul Kremlinului televiziunile din Rusia, inclusiv cele private.
Volodimir Zelenski a luat prin surprindere Festivalul de Film de la Cannes, cu o intervenție online, scrie Libération, președintele ucrainean întrebând dacă „cinematograful va tăcea sau va vorbi?” despre noul dictator, făcând astfel o referire la filmul „Marele dictator” al lui Charlie Chaplin, din 1940, care îl ironiza pe liderul nazist Adolf Hitler.
„Dictatorul lui Chaplin nu l-a distrus pe adevăratul dictator, dar datorită cinematografiei, datorită acestui film, cinematografia nu a rămas tăcută”, a spus Zelenski.
În acest război însă, Putin nu mai are încredere nici în generali, nici în spioni și ia personal decizii pentru prima linie a frontului din Donbas, după cum arată o analiză a Europei Libere.
Când vine vorba de spioni, șeful Cyberint din cadrul SRI afirmă că toate serviciile de informaţii din Rusia încearcă să fie prezente în România, după ce, cu „câteva luni înainte de război, a venit şi al treilea actor care lipsea în România: SVR, Serviciul de Informații Externe”, arată Digi24.
În plus, Kremlinul cere ca țările „neprietenoase” față de Rusia să fie considerate „ostile”, potrivit Hotnews, iar Putin ar fi început să desfășoare deja rachete letale cu capacitate nucleară spre granița Finlandei, relatează Sky News.
Publicația Meduza amintește că a trecut o lună de la scufundarea Moskva, iar din mărturiile părinților celor aflați pe navă se vede deznădejdea: „Se pare că băieții noștri au fost uitați”.
RFE/RL scrie că guvernul de la Moscova a relaxat standardele de siguranță și de emisii pentru vehiculele construite la nivel local, în încercarea de a stimula producția după un exod al producătorilor occidentali din cauza războiului din Ucraina declanșat de Moscova.
„Despăgubiri otrăvite”, relatează Libertatea despre locuitorii din Mariupol care sunt obligați să denunțe „atrocitățile armatei ucrainene” ca să primească bani pentru casele distruse.
Populația Varșoviei a crescut cu 15%, iar Deutsche Welle prezintă situația celor peste 2,5 milioane de refugiați ucraineni din Polonia, dar și a polonezilor care îi găzduiesc: aceștia nu au primit încă bani de la stat.
Tot despre Polonia, Le Monde prezintă drama în care se află cel puțin 326 de refugiate ucrainene care vor să-și întrerupă sarcina, dar se află într-una dintre țările cu cele mai restrictive legislații anti-avort din Europa.
Nu doar iarna ne ia prin surprindere
Cum este posibil ca toată elita economică să se fi înşelat în privinţa evoluţiei economiei în primul trimestru?, titrează Ziarul Financiar, după ce INS a anunțat ieri că România a avut în primul trimestru o creştere economică de 6,5% faţă de perioada similară din 2021 și de 5,2% față de ultimul trimestru al anului trecut.
„E bine, dar nu înţelegem de ce” a spus un economist consultat de ZF, publicație care amintește că, în urmă cu nici două luni, economiştii credeau că economia României va intra în recesiune.
Creșterea a venit după o revizie „la sânge” a datelor din 2021: unde plusurile s-au transformat în minusuri – și viceversa, arată Curs de Guvernare.
Nu se pune problema de o modificare a Codului Fiscal cu o impozitare progresivă clasică, în trepte, susține vicepreședintele PSD Gabriel Zetea. „Nu ne dorim ca cineva să plătească ceva în plus, ci cei cu venituri mici să plătească mai puțin”, afirmă acesta, citat de Profit.ro.
Legat de impozitul progresiv, vă propun o analiză din Europa Liberă: La ce să ne uităm când se vorbește despre taxe și impozite noi.
În Parlament, ieri a izbucnit un nou scandal în care este implicat AUR, la dezbaterea legii offshore. Parlamentari ai acestui partid i-au agresat pe invitații dezbaterilor și l-au hărțuit pe ministrul Energiei, Virgil Popescu. Politologul Cristian Pîrvulescu a vorbit pentru Europa Liberă despre acest subiect: Scandalul AUR din Parlament „nu e recidivă, ci vechea strategie legionară”.
Iar ministrul Educației a anunțat că va elabora un proiect prin care profesorilor le va fi interzis să ofere meditații propriilor elevi, urmând ca noile reguli să intre în vigoare din anul școlar viitor, arată Biziday.
În final, o explicație despre cultul online al lui Piedone și cum a ajuns primarul condamnat de la Sectorul 5 să aibă sute de mii de fani pe Facebook.
Alte știri:
- Președintele american Joe Biden a făcut apel la toți americanii să respingă „otrava” supremației albe, adresându-se familiilor din Buffalo, New York, după atacul armat în masă, care a avut motivații rasiale. Pe acest subiect, un editorial din NYT: „Rasismul are prea multe definiții. Avem nevoie de un alt termen”.
- Datele de zbor preliminare indică faptul că un avion al companiei China Eastern a fost prăbușit intenționat în luna martie acestui an. 132 de persoane au murit.
- Noi cercetări oferă indicii cu privire la motivul pentru care unii bebeluși mor de SIDS - sindromul morții subite la sugari. O enzimă ar fi vinovată pentru decesul bebelușilor sănătoși. Descoperirea a fost făcută de o cercetătoare din Australia, după moartea copilului său.
Nu uitați, ne puteți trimite comentarii cu privire la subiectele menționate sau propuneri de subiecte pe adresa treiminute@rferl.org.
Toate cele bune,
George
