Linkuri accesibilitate

Studiu | „Moștenirea” lui Arthur. Românii pretind că iubesc animalele, însă acceptă circul și vânătoarea


Un antrenor stă lângă un tigru în timpul unui spectacol la Circul Cedeno Hermanos din Mexic.
Un antrenor stă lângă un tigru în timpul unui spectacol la Circul Cedeno Hermanos din Mexic.

90% dintre români susțin că protecția animalelor este importantă pentru ei, potrivit unui sondaj IRES. Cu toate acestea, când e vorba de folosirea lor pentru experimente, pentru a fi crescute doar ca să fie vânate, la circ sau la grădina zoologică, lucrurile stau cu totul altfel.

Astfel, 42% dintre români spun că protecția animalelor în general este o cauză „foarte importantă” pentru ei, iar 46% o cauză pe care o consideră „importantă”, arată un sondaj IRES care se referă la „percepții și atitudini privind protejarea mediului și a animalelor sălbatice.”

Sondajul a fost realizat luna aceasta, imediat după cazul uciderii ursului Arthur de Prințul Emanuel von and zu Liechtenstein.

Mai mult, când vine vorba de legislație și de măsura în care aceasta apără sau nu drepturile animalelor sălbatice, 39% dintre cei intervievați spun că legislația le apără „slab” , iar 40% „slab sau deloc”.

Totul până la caracterul utilitar

Cu totul altfel stau lucrurile atunci când vine vorba de caracterul utilitar al animalelor, atât domestice cât și sălbatice, pentru care doar pădurea nedefrișată și marea sunt sau ar trebui să fie limita.

Astfel, 44% dintre cei intervievați sunt împotriva interzicerii experimentelor pe animale, chiar dacă există metode alternative care ar permite să se renunțe la metoda de testare a diverselor produse cosmetice sau medicamente pe animale.

De asemenea,

  • 45% sunt împotriva desființării comerțului de blănuri,
  • 49% nu vor interzicerea spectacolelor de circ,
  • 52% nu au nimic împotriva creșterii animalelor sălbatice special pentru a fi vânate,
  • 51% sunt împotriva interzicerii creșterii delfinilor și focilor pentru delfinarii.

Procentul celor care nu vor interzicerea folosirii animalelor în spectacolele de divertisment de la circ e cu atât mai nefiresc cu cât în 2017 România a adoptat o lege care interzice folosirea lor la circ, iar 79% dintre cei intervievați de IRES deplângeau lipsa unei legislații care să apere drepturile animalelor.

De asemenea, 54% sunt împotriva interzicerii reproducerii intensive, care crește productivitatea prin scurtarea fazei de creștere și folosirea cu maximă eficiență a spațiilor de creștere a animalelor.

Din aceeași categorie a românilor pentru care animalul, domestic sau sălbatic, s-a născut pentru a-i fi de folos, mâncat sau pentru a sluji ca obiect de divertisment, 61% exclud desființarea grădinilor zoologice și sunt împotriva interdicției de a crește animale sălbatice în captivitate.

Macac aflat dincolo de gratii fără să fi comis vreo infracțiune
Macac aflat dincolo de gratii fără să fi comis vreo infracțiune

74%: Uciderea lui Arthur, caz sigur de corupție

Cât privește situația ursului din România vânat ca trofeu de un descendent al monarhiei de Liechtenstein, 79% spun că au auzit de acest caz iar 73% consideră că a fost o partidă ilegală.

Pentru faptul că ar fi fost vânat alt urs decât cel pentru care a fost emisă autorizația de vânătoare, responsabil pentru această situație este în opinia a 44% dintre cei intervievați statul român, iar 43% îi consideră responsabili pe cei care au organizat vânătoarea.

74% cred că a fost vorba cu siguranță de „acte de corupție”, fără de care nu ar fi fost posibilă uciderea ursului.

Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (intevievare telefonică asistată informatic), pe un eșantion simplu, aleatoriu, de 1.004 respondenți majori, la nivel național, cu o eroare de plus, minus 3,1%.

Anda Murgu: România a involuat

Pentru Anda Murgu, activist în domeniul protecției animalelor, procentele sondajului IRES denotă că „în ultimii ani, România și românii au involuat” pentru că „nu suntem în stare să privim problemele în ansamblu, să ne gândim la impactul acțiunilor noastre în viitor”.

„Românul încă se gândește doar la binele personal: dacă mie mi-e bine, de ce m-ar interesa și de soarta altora, cu atât mai puțin a unor animale? 30 de ani degeaba! Vor mai trebui înca 100 de ani ca să începem să ne gandim la ce este în jurul nostru, la ceea ce ne afectează mai devreme sau mai târziu”, a spus Anda într-o discuție cu Europa Liberă.

Activista Anda Murgu la un miting pentru protecția necuvântătoarelor
Activista Anda Murgu la un miting pentru protecția necuvântătoarelor

Anda Murgu are un adăpost cu peste 300 de necuvântătoare în grijă - câini, pisici, un porc, o capră, doi măgari - toate salvate din situații limită, după abandon, accidente, abuz, exploatare, tortură, în toate cazurile, fără excepție, fiind responsabil doar omul de suferința produsă animalului.

Știrea cu privire la uciderea ursului Arthur a provocat un val de revoltă în România, dar și în străinătate. Potrivit Agent Green, Arthur a fost ucis în locul femelei pentru care fusese acordată derogarea pentru vânătoare.

Organizațiile Agent Green din România și VGT din Austria au anunțat în 5 mai că ursul brun Arthur a fost ucis de prințul Emanuel de Liechtenstein. Acesta a fost în România în luna martie pentru a împușca un urs, la o partidă de vânătoare pentru trofee. Ursul uriaș Arthur a fost împușcat de prinț în localitatea Ojdula, în județul Covasna, într-o arie naturală protejată.

Derogarea pentru vânătoare, obligatorie în condițiile în care vânarea acestei specii este interzisă în România, ar fi fost acordată pentru o ursoaică, însă nu aceasta a fost animalul ucis, arătau organizațiile.

Derogarea a fost oferită de Ministerul Mediului către Asociația de Vânătoare Botos.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat ulterior începerea a două anchete, dar și modificarea regulilor privind așa-numita extragere și prin împuşcare a urşilor care reprezintă un pericol pentru comunităţi.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG