Cele mai importante dezinformări din 2022 s-au propagat în mediul online, dar au exisat situații în care ele au ieșit din lumea virtuală și au ajuns și pe micile ecrane și în presa main stream. Europa Liberă vă prezintă principalele teme de dezbatere care au generat știri false în social media românească.
Incendiile de vegetație puse fals pe seama unei mâini criminale
Unele dintre temele principale care s-au reluat constant în toată lumea, iar în România în special în perioada în care se confrunta cu seceta, au fost legate de încălzirea globală. Informațiile au circulat în mai multe limbi și au avut mii de distribuiri.
Pe 23 iulie, utilizatorul Marius Dumitru posta un clip care urma să fie distribuit de aproape 3.800 de oameni prin care sugera că incendiile de vegetație au fost provocate intenționat. De altfel, majoritatea comentariile de la postare se duceau în această direcție. Scopul era de a pune la îndoială existența schimbărilor climatice.
O verificarea factuală realizată de AFP arăta că, de fapt, videoclipurile prezintă pompieri din SUA și Canada care efectuează arderi controlate pentru a îndepărta vegetația care ar putea alimenta incendiile de vegetație.
În fapt, experții spun că încălzirea globală este reală și provoacă temperaturi ridicate care duc natural la creșterea numărului de incendii.
O altă dezinformare legată de încălzirea globală, tot cu acoperire internațională, a fost distribuirea unei hărți care ar demonstra că nu ne aflăm în situația niciunei modificări de temperatură la nivel mondial.
Mai exact, pe rețelele sociale a fost postată o imagine cu două hărți alăturate. Despre una se pretindea că ar fi din 13 iulie 2002, cealaltă din 15 iulie 2022. Amândouă reprezentau Franța.
Ideea indusă de cei care foloseau hărțile erau simplă: conform acestui montaj, temperaturile de acum 20 de ani ar fi similare cu cele de azi, oscilând între 30 și 40°C. Așadar, nu ar fi vorba de nici o agravare a situației, din cauza încălzirii globale.
Fact-checkerii francezi au demonstrat că alăturarea celor două hărți este falsă și că una dintre fotografii provine din 2019.
România, mare producătoare de energie
Una dintre temele preferate ale promotorilor de știri false a fost producția energetică a României. Tot așa au apărut și unele dintre cele mai virale dezinformări.
În octombrie, utilizatorul Iulian Gamenti posta următoarea dezinformare:
„1000 Megawaţi = 1000000 Kilowaţi. Atâta produce într-o singură oră un reactor de la centrala nucleară Cernavoda și funcționează 2 reactoare. Reactorul doi nu funcționează la capacitate maximă pentru că nu am avea ce face cu atâta energie electrică. Această energie Nuclear-Electrica intra în rețeaua naționala și acoperă 25% din necesarul de consum. La Bicaz se produc cam 27,5 MW/h . La Vidraru producția medie de energie este 400 GWh/an.”
Concluzia internautului era că România se situează pe poziția a treia în Europa în privința producției de energie. Tema este reluată și în decembrie, cu același scop - că România este în topul producătorilor europeni de energie.
Informația este însă total greșită. Conform statisticilor Eurostat, România s-a aflat în permanență la jumătatea clasamentului european. Mai mult decât atât, nu a avut niciodată nici măcar declarativ instalate capacități de producție de energie la nivel comparativ cu Franța, Marea Britanie, Spania sau Italia.
Dezinformările legate de capacitatea energetică a României s-au transferat de multe ori în presa mainstream, ele având o bază de plecare chiar în datele oficiale ale statului român, date care nu se regăseau deloc în realitate. Narativele nu au făcut altceva decât să alimenteze ideea că România poate, dar nu vrea să fie independentă energetic față de piața europeană.
Europa liberă a explicat de ce România nu poate fi independentă energetic și de ce, în anul 2022, într-o piață interconectată, ideea de independență este desuetă.
Amenzi elvețiene pentru consumul de energie
Apelul la reducerea consumului de energie electrică sau de gaze, în contextul războiului din Ucraina, a dus și el la o serie de postări false pe rețelele de socializare, majoritatea cu distribuire internațională.
De exemplu, știrea potrivit căreia Elveția impune temperaturi de 19 grade în toate locuințele sau cea prin care vecinii sunt obligați să îi denunțe pe toți cei care nu respectă această regulă.
În România, informația a fost distribuită de un cont pe numele Marian Ivanciu.
Mesajul din postare era următorul: „Opinii. Apropos(!) de dușul în doi. Vecinul tău își încălzește apartamentul la peste 19 grade? Vă rugăm să ne informați! Recompensă 200 de franci. Cam așa s-ar traduce textul unei reclame elvețiene pentru promovarea combaterii risipei de energie apărute și în mediul online.”
Comentariul de Facebook era însoțit de un afiș și apărusepe 14 septembrie, în mai multe limbi, în contextul întâlnirii miniștrilor europeni ai Energiei, care ceruseră moderație în folosirea resurselor energetice.
La acel moment, Elveția avea un pachet de măsuri în discuție despre eventuale măsuri de economisire, dar nu făcuse niciun astfel de mesaj de promovare a unei eventuale amenzi.
Așa-zisul afiș era o poză folosită de pe bazele de date gratuite de fotografii, pe care cineva postase mesajul privind cererea de amendă. Debunkingul fusese făcut de jurnalista Katherine Denkinson pe Twitter pe 12 septembrie 2022, înainte ca poza să devină virală în România. Reflecția luminilor era cea care demonstrase ideea că este vorba despre aceeași fotografie.
Tot AFP a contactat, la momentul apariției informațiilor false, autoritățile elvețiene și a aflat că singura măsură luată de acestea în vederea reducerii consumului de energie a fost o campanie de sensibilizare a publicului.
Războiul din Ucraina
Unele dintre temele importante generatoare de fake-news a fost războiul din Ucraina. Informațiile care veneau de pe front erau greu de verificat. Cu toate acestea, fact-checkerii din întreaga lume au reușit în 2022 să demonteze o parte din știrile false care au circulat pe rețelele de socializare.
Primele imagini false au apărut chiar în prima zi a conflictului, despre atacul cu rachete realizat de Rusia, și au fost propagate inclusiv în România.
Postarea ar fi plecat de pe contul de Telegram al uneia dintre puținele publicații independente din Belarus. Dacă informația era reală, imaginile care o însoțeau erau vechi de mai bine de patru ani și duceau la interpretări eronate.
Doar una dintre postări a avut peste 11.000 de distribuiri în România, iar clipul a fost postat cel puțin de pe două conturi separate. Imaginile au mai apărut și în postări din 2019.
Mai multe alte organizații internaționale de verificare a informațiilor, precum portalul indian Boom sau cel american NewsChecker, au arătat că înregistrarea este veche și că nu are legătură cu invazia în curs de desfășurare a Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, niciuna dintre organizațiile internaționale nu au reușit să determine sursa și locația exactă a clipului.
Elon Musk în România
Cea mai virală informația falsă din România din 2022 rămâne presupusa vizită a fondatorului Tesla, actual proprietar Twitter, în România.
„Știrea” difuzată de un site obscur susținea că Elon Musk urma să petreacă Halloween în România, la o petrecere organizată la Castelul Bran, unde ar fi urmat să fie însoțit de o serie de actori, printre care și Angelina Jolie.
Credibilitatea informației site-ului a fost accentuată de faptul că angajații acestuia prezentaseră deja imagini cu omul de afaceri Peter Thiel, unul dintre fondatorii PayPal care ar fi fost, de fapt, cel care organiza petrecerea. Știrea falsă a fost preluată de toate televiziunile, care au transmis în direct imagini de la presupusul eveniment.
La acea vreme, informația a fost indirect dezmințită Elon Musk, care a postat pe rețelele de socializare imagini de la pregătirile de Halloween care nu aveau nici în clin, nici în mânecă cu Castelul Bran.
Ulterior, în contextul arestării lui Andrew Tate, miliardarul a negat că a fost în România de Halloween.
„Din câte știu eu, nu l-am întâlnit niciodată și nici nu am fost la acea petrecere de Halloween din România”, a scris Elon Musk.
