Cea mai mare dilemă pe piața de electricitate la final de 2022 este de unde vor lua energie furnizorii pentru a acoperi cererea de anul viitor și la ce preț.
Vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy a anunțat că, din cei 54 de TWh de energie electrică pe care România estimează că îi va consuma în 2023, 15 TWh pot fi furnizați de stat la preț de 450 lei/mWh. În fapt, este o cifră estimativă pe baza producției de anul acesta și a contractelor la termen pe care deja marii producători le au. Prețul este bun, spun experții, dar acoperă doar o treime din consum.
Tot Guvernul, prin actul normativ care intră în vigoare de la începutul anului viitor a stabilit un preț maximal 1300 de lei/mWh la care furnizorii pot vinde energie electrică, atât pentru clienții casnici, cât și pentru industrie.
Practic, furnizorii nu au voie să vândă la un preț mai mare, indiferent de prețul la care cumpără. Dacă vor cumpăra la prețul mediu din decembrie, aproximativ 2000 de lei pe mWh, pierderea va fi de 700 de lei/mWh.
Radu Burnete, directorul executiv al celei mai mari confederații patronale, care cuprinde și furnizorii de energie, a făcut un calcul pentru prețul maxim pe care ar trebui să-l plătească distribuitorii pentru energie pentru a nu ieși pe minus.
„15TWh din 54 reprezintă aproximativ 27% din energia pe care furnizorii o vor primi la 450 lei pe MWh. Restul de 73% fie au achiziționat-o deja pentru la anul (înțeleg că pe la o cincime așa), fie trebuie să o cumpere de pe piață. Media ponderată a prețurilor de achiziție trebuie să fie în final sub 1300 de lei, plafonul peste care nu vor fi compensați. Pentru cei 73% rămași, furnizorii trebuie să achite în medie aproximativ 1600 de lei ca media finală să rămână sub 1300”, arată Burnete în demonstrație.
Riscul, atunci când merg din pierdere în pierdere este ca, la un moment dat, furnizorii să vrea să se retragă de pe piața românească.
Predicțiile pe baza prețului actual arată că va fi foarte greu de găsit curent ieftin pe piață. În medie, în decembrie, prețul a fost 2000 de lei pe mWh, de 1,5 ori mai mare decât cel maxim decontat de stat.
O piață blocată
În anii trecuți, companiile de electricitate își pregăteau din timp achizițiile pentru anul care urma, până la un nivel de minimum 20% din necesar.
Contractele la termen asigurau o stabilitate pe piața de energie, iar pierderea era asumată și, de cele mai mult ori, nu foarte mare. Când piața era stabilă, de exemplu, dacă un furnizor contracta în noiembrie la un preț de 500 de lei/mWh energie care trebuia livrată în martie, iar în martie prețul era de 600 de lei/mWh, atunci vânzătorul, adică producătorul, pierdea. Cel care câștiga era cumpărătorul, adică furnizorul pentru că el cumpăra la un preț sub cel al pieței.
Acum, în așteptarea unui câștig viitor consistent, producătorii nu sunt dispuși să contracteze înainte, nici măcar la prețul actual, deci furnizorii nu au de unde cumpăra. Surse de pe piață spun că au existat nenumărate situații cu o ofertă redusă pe piața de energie.
Nuclearelectrica și Hidroelectrica, principalele surse de energie ieftină
Guvernul promite că săptămâna viitoare va spune cotele de energie electrică pe care le poate da furnizorilor la un preț de 450 de lei/mWh.
Surse din piața energetică spun că, prin această procedură de vânzare la preț preferențial, guvernul încerce să scurtcircuiteze un mecanism prin care ar fi impozitat excepțional supraprofiturile companiilor energetice și le-ar fi dat furnizorilor drept compensații pentru acoperirea unei părți a prețului plătit de populație și companii pentru energia electrică.
Teoretic, măsura ar fi bună, afirmă unii specialiști, practic însă, nimeni nu știe cum va funcționa în condițiile în care nu există prevederi clare și predictibilitate.
Schema de compensare de până acum, prin care furnizorii primeau bani de la stat în baza unei formule de decontare la ANRE s-a dovedit ineficientă.
Banii au venit cu întârzieri de câteva luni, iar companiile au avut probleme de lichidități majore, în condițiile în care trebuiau să plătească la rândul lor energie electrică. Cele mai multe dintre companiile mari au supraviețuit prin împrumuturi de la companiile mamă.
Numai că problemele pe piața energetică persistă în întreaga Europă, iar companiile-mamă pot susține filialele, dar nu pe termen nelimitat. Așa a apărut noua reglementare.
Guvernul poate da energie ieftină de la companiile în care deține pachetul majoritar. Este vorba despre compania de producere de energie nucleară.
La Nuclearelectrica, producătorul de energie nucleară, Ministerul Energiei, adică statul, are un procent de aproximativ 80% dintre participațiuni.
Același procent îl deține statul și la cealaltă companie de producție electrică (hidroenertgie) - Hidroelectrica. Un pachet important de acțiuni deține și la CEO Oltenia, producătorul de energie pe bază de hidrocarburi.
Curent ieftin produc acum Nuclearelectrica și Hidroelectrica, prin modul în care au fost construite. CEO Oltenia produce energie din cărbune care este considerată cea mai scumpă sursă de energie. Guvernul ar putea vinde, deci, energie ieftină de la Nuclearelectrica și Hidroelectrica.
Hidroelectrica a devenit în cursul lui 2022 furnizor de energie către populație. Surse oficiale din companie au declarat, pentru Europa Liberă, că au mers către companie să primească un preț de maximum 0.8 lei/kWh peste 400 de mii de români, iar compania mai poate încheia contracte.
Atât Nuclearelectrica, cât și Hidroelectrica au deja contracte pentru anul viitor, încheiate la termen. Niciuna dintre companii nu a dorit să dezvăluie care este nivelul la care se ridică aceste înțelegeri. Reprezentanții celor două firme au declarat, pentru Europa Liberă, că o astfel de informație, care ar dezvălui cantitatea de energie ieftină disponibilă, ar putea influența prețul pieței.
În cazul CEO Oltenia, lucrurile sunt mai simple. Pentru că produce energie la un preț ridicat, teoretic nu va putea oferi energie ieftină pe piață.
Cum influențează Rusia evoluția prețurilor
Piața de energie europeană este impredictibilă și este greu de prevăzut cum vor evolua prețurile.
Pentru că, tehnic, este interconectată, toate atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina afectează stabilitatea întregii piețe.
Deficitul de energie trebuie compensat și așa, în momentele critice, energia merge către Ucraina și, implicit, cererea și prețul cresc. La asta s-a mai adăugat și imposibilitatea de a pune rapid în funcțiune capacități energetice importante pe care și le doreau europenii. Franța întârzie cu repunerea în funcțiune a 40 de capacități nucleare în condiții de penurie de specialiști.
Probleme și pentru consumatori
Problemele energetice se extind și la consumator. Pe lângă oferirea de energie la preț redus pentru furnizori, guvernul a stabilit noi reguli și pentru compensarea prețului la beneficiari, persoane fizice și juridice.
Și acolo există deja discuții că sunt categorii defavorizate. Una dintre ele ar fi chiriașii, care nu pot beneficia de energie ieftină pentru că nu sunt proprietari și nu pot încheia contracte direct cu furnizorii.
Experta în energie Otilia Nuțu crede că tot pachetul de prevederi energetice va fi cel mai probabil amendat la începutul anului viitor pentru că este imposibil de aplicat în actuala formulă.
Cu o capacitate de producție instalată, pe hârtie, de aproape 19.000 de mWh, România nu reușește să își asigure nici măcar producția internă de energie electrică.
În 2022, în majoritatea zilelor, România a avut un deficit de energie electrică.
