Linkuri accesibilitate

Cadoul de 90 de milioane de lei făcut de Cîțu partidelor. Modelul german de finanțare și modelul PNL - PSD


Subiectul majorării subvenției partidelor politice ar putea să fie decis prin vot în Parlament. Partidele se tem însă să-și taie propriile fonduri. Imagine generică cu premierul Cîțu în Parlament. 2021.

Ordonanța de Urgență prin care premierul Cîțu a majorat subvenția partidelor cu 90 de milioane de lei trebuie să treacă și de votul Parlamentului. Din momentul adoptării ei la Palatul Victoria, niciun partid nu a reacționat public și nu a cerut diminuarea sumei.

Premierul a acordat, pe ascuns, 90 de milioane de lei pentru subvenția partidelor. Suma nu a apărut în proiectul de rectificare bugetară sau în declarațiile publice. Dimpotrivă, Florin Cîțu a avut mai multe poziționări publice pentru diminuarea subvenției partidelor. Toate s-au dovedit false și contrazise de rectificarea adoptată la Palatul Victoria.

A trecut o săptămână de la acest moment, iar reacțiile politice de contestare a deciziei au fost palide.

PSD nu s-a exprimat pe subiect, iar surse din partid susțin că nu a fost luată o deciziei în privința votului din Parlament. Europa Liberă a încercat să vorbească cu mai mulți lideri ai formațiunii, dar aceștia s-au ferit să ofere un răspuns. Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat, nu a dorit să comenteze subiectul. Refuzul constant a sunat astfel: „nu mă bag pe subiectul legat de banii partidului, e prea sensibil”.

În PNL, taberele sunt împărțite. Ludovic Orban a spus că nu este de acord cu majorarea subvenției, dar și el a alocat, anul trecut, 80 de milioane de lei la rectificare. Premierul Cîțu s-a contrazis flagrant când a venit vorba de subvenția partidelor. O atitudine asemănătoare a avut-o și ministrul de Finanțe, Dan Vîlceanu, care, de la mesajele privind tăierea subvenției, a ajuns să nu aibă nimic de obiectat când i s-a cerut să dea 90 de milioane la rectificarea bugetară. Taberele din Partidul Național Liberal se feresc să vorbească despre subiect, iar toate deciziile sunt așteptate după Congresul din 25 septembrie.

Certitudinea este că guvernele PNL, Orban și Cîțu, au menținut valoarea subvenției la nivelul lăsat de PSD în 2019. Nu a existat nicio reducere, doar discursuri politice. Surse din PNL au declarat pentru Europa Liberă că Florin Cîțu le-a promis liderilor de organizații că jumătate din suma încasată ca subvenție va ajunge în teritoriu.

USR PLUS: Vom tăia subvenția dacă există o majoritate în Parlament

„Sunt total surprins. Premierul declara, la începutul anului, că vrea să taie subvenția partidelor. Am hotărât în Coaliție că vom scădea subvenția pentru partide, ministrul de Finanțe spunea la fel. Iată că au băgat mâna adânc în buzunarul românilor, în bugetul de stat, pentru a da bani la partide. Se vede că PNL este în campanie și Florin Cîțu folosește banii românilor pentru a-și crea avantaje de partid. Vom vota împotrivă, vom tăia majorarea de subvenție, dacă va există o majoritate în Parlament”, a declarat pentru Europa Liberă, Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR PLUS din Camera Deputaților , după ce a fost întrebat cum va acționa formațiunea în Parlament.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a avut o poziție constantă față de subvenție, susținând că partidele nu au nevoie de aceasta. AUR este singurul partid care, în execuția bugetară după primele șase luni, nu a folosit banii încasați de la bugetul de stat.

UDMR nu beneficiază de subvenție ca partid politic, ci încasează o sumă ca formațiune care reprezintă o minoritate națională. Opțiunea Uniunii pentru această formă de plată este că banii sunt mai mulți decât dacă ar fi optat pentru subvenție.

Execuția bugetară după primele șase luni. Partidele au cheltuit 50% din cât au primit

Autoritatea Electorală Permanentă prezintă lunar modul în care partidele folosesc subvenția încasată de la bugetul de stat. Valoarea ei pentru 2021 va fi de 250 de milioane de lei (50 de milioane de euro), dar, în primele șase luni, partidele au încasat doar 91 de milioane de lei.

Cele 91 de milioane de lei au fost suficiente pentru ca partidele să-și desfășoare în bune condiții activitatea. Dovada o reprezintă faptul că au cheltuit, în primele șase luni, doar 45.6 milioane de lei din veniturile obținute (50.08%).

Cheltuieli pe capitole:

  • PSD: presă și propagandă – 66.95% (15.23 milioane de lei);
  • PNL: presă și propagandă – 66.83% (8.17 milioane de lei);
  • USR PLUS: presă și propagandă – 8.03% (457.387 de lei);
  • AUR: presă și propagandă – 0% (0 lei);
Banii acordați de partide presei din subvenția încasată în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2021. Sursa: date AEP
Banii acordați de partide presei din subvenția încasată în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2021. Sursa: date AEP

Cât au încasat partidele în primele șase luni

  • PSD: 35.444.630 de lei;
  • PNL: 30.048.122 de lei;
  • USR PLUS: 11.522.954 de lei;
  • Pro România: 1.339.906 de lei;
  • AUR: 7.173.714 de lei;

Singurul partid care are cheltuieli angajate mai mari decât veniturile obținute este Pro România, partidul condus de Victor Ponta. Acesta are cheltuieli angajate de 2.8 milioane de lei, 210% din venituri. Europa Liberă a dezvăluit că Pro România a cumpărat în acest an o mașină de 133.000 de euro, iar Victor Ponta și apropiații săi și-au acordat salarii de mii de euro din bugetul partidului.

Ghid de bune practici pentru finanțarea partidelor: modelul german

Într-un document intitulat „Ghid de bune practici pentru finanțarea partidelor”, Autoritatea Electorală Permanentă învață partidele cum ar trebui să folosească banii primiți. Surse din AEP au declarat pentru Europa Liberă că „au rămas surprinse” când au aflat că partidele politice au renunțat să mai strângă cotizațiile membrilor și se bazează exclusiv pe sumele venite de la bugetul de stat.

Autoritatea Electorală Permanentă prezintă modelul din Germania în Ghidul citat. Acordarea subvențiilor pentru partidele politice germane, așa-numitele „fonduri corespunzătoare”, sunt stabilite pentru a crea un echilibru și a promova, totodată, finanțarea privată și implicarea cetățenilor în procesul electoral.

Care este deosebirea majoră față de sistemul românesc. Germania își încurajează partidele să colecteze propriile resurse private pentru a-și asigura independența din punct financiar față de stat. În cazul Germaniei, distribuția subvențiilor publice este condiționată de capacitatea partidelor politice de a colecta contribuții private. În modelul german, nu există limitări cu privire la valoarea sau frecvența taxelor de membru care pot fi plătite partidelor politice. În România, partidele mizează exclusiv pe subvenția stabilită prin bugetul de stat și la rectificare. Cotizațiile sunt la un nivel minim.

În Ghidul trimis partidelor de AEP se precizează că, în Germania, finanțarea publică pentru campanii nu poate să fie mai mare decât finanțarea privată obținută de partidul politic.

„Statul subvenționează accesul la spațiul mass-media. Timpul media este alocat în mod egal și proporțional partidelor politice (ponderea locurilor). Potrivit Curții Constituționale, egalitatea de șanse implică faptul că toate partidele care candidează în campania electorală primesc o anumită perioadă de timp în spațiul media. Chiar dacă partidele mari primesc mai mult timp, partidelor de mici dimensiuni li se acordă totuși un timp subvenționat de stat, pentru a le oferi posibilitatea de a lansa și anumite spoturi în mass-media. În ceea ce privește candidații, nu sunt precizări legate de subvenționarea spațiului media. Nu există subvenții pentru susținerea egalității de gen și nici alte prevederi care să încurajeze egalitatea de gen în partidele politice”, se arată în documentul citat.

De asemenea, controlul finanțării partidelor este unul riguros în Germania.

Modelul românesc, impus de PSD și continuat de PNL, a fost ca subvenția să crească anual sau să se mențină la un nivel foarte ridicat. Partidele nu au explicat de ce este nevoie de această creștere a subvenției, iar transparența nu a existat. Spre exemplu, PSD a cheltuit în ultimii doi ani peste 100 de milioane de dolari, fără ca în spațiul public să existe vreo informație certă despre destinația acestor sume uriașe.

Geci fără factură de două milioane de dolari pentru partidul lui Victor Ponta
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG