Tonul mesajului postat pe Twitter a surprins. Cu o seară înainte, președintele Ucrainei transmisese că înțelege că țara sa nu poate adera cât timp e în război, dar are nevoie, acum, de un semnal clar.
Ucraina va fi membră NATO și lucrează intens la „algoritmul” aderării, spunea el.
Nici dinspre NATO, semnalele nu puneau la îndoială sprijinul pentru Ucraina sau respectul reciproc pe care l-a invocat apoi Zelenski, marți, pe Twitter, când, cel mai probabil, aflase înaintea publicului cum va suna declarația de la Vilnius cu privire la Ucraina.
Îi respectăm pe aliați, mergem la summit, spunea el, dar „și Ucraina merită să fie respectată”, a reproșat președintele Ucrainei.
Câteva ore mai târziu, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunța decizia aliaților: „Vom fi în măsură să invităm Ucraina în NATO atunci când aliații vor fi de acord și condițiile vor fi îndeplinite”.
În conferința de presă de marți seară, Jens Stoltenberg a insistat că mesajul e unul pozitiv, că Ucraina va fi membră a Alianței, dar a încercat să evite răspunsul la întrebarea repetată de jurnaliști - „care sunt, totuși, condițiile pe care va trebui să le îndeplinească Ucraina”?
Într-un final, Stoltenberg a invocat articolul 10 al Tratatului NATO – „Prin acord unanim, țările pot să invite să adere la acest tratat orice alt stat european aflat în poziția de a urma principiile acestui tratat și de a contribui la securitatea zonei nord-atlantice”.
În practică, aderarea implică o serie de condiții, pe care țări precum Finlanda și Suedia le îndeplineau deja (compatibilitate militară, democrație, economie de piață funcțională), motiv pentru care aderarea lor a depins doar de acordul unanim al aliaților.
Președintele SUA, Joe Biden, transmitea încă de duminică, într-un interviu la CNN, că dincolo de faptul că Ucraina nu poate adera în plin război, sunt și alte „condiții, inclusiv democratizarea”.
De fapt, explică pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, principala condiție pe care va trebui să o îndeplinească Ucraina este clarificarea teritorială.
„În acest moment, Ucraina are o aproximativ 18% din teritoriu ocupat de forțele ruse. Până nu se clarifică cine îl va controla în viitor, pe termen lung, acest teritoriu nu poate intra în cadrul unei alianțe în care există Articol 5 al apărării colective”, spune Valentin Naumescu.
Jens Stoltenberg a insistat la Vilnius că mesajul transmis NATO este unul puternic în favoarea Ucrainei și arată unitatea alianței, dar declarația publicată marți seară sugerează tocmai faptul că liderii nu au căzut de acord, spune Valentin Naumescu.
„Comunicatul afirmă că viitorul Ucrainei este în NATO. Este o afirmație clară, fără echivoc, că va exista o invitație pentru Ucraina atunci când condițiile vor fi îndeplinite și aliații vor fi de acord. Sigur că putem citi și altfel această formulare, în sensul că în acest moment nici aliații nu au căzut de acord și nici condițiile nu sunt îndeplinite”, spune Valentin Naumescu.
Acesta remarcă punctele pozitive: înființarea Consiliului NATO – Ucraina (care va fi inaugurat miercuri în prezența președintelui Volodimir Zelenski) și planul cuprinzător de asistență pentru Ucraina, dar și faptul că declarația e „un fel de un fel de studiu analitic global sau mini-cercetare doctorală asupra stării lumii”.
Textul declarației are 90 de puncte (doar câteva dedicate specific Ucrainei), pe 20 de pagini de text. Menționează atitudinea inacceptabilă a Rusiei, dar, spune Valentin Naumescu, „când vrei să vorbești despre toate lucrurile și toate problemele din lume, există riscul să se înțeleagă că nu ai vorbit despre nimic anume. În opinia mea, acest summit ar fi trebuit sau se presupunea că va fi despre Ucraina și despre aspirația Ucrainei de a intra în NATO și nu despre alte probleme din lume”.
Și aceasta poate contribui la dezamăgirea Ucrainei, spune profesorul de relații internaționale.
Volodimir Zelenski a ajuns marți după-amiază la Vilnius.
El a participat la un concert dedicat Ucrainei și și-a transmis, din nou, dezamăgirea.
„Am venit aici cu credință în decizii, în parteneri, într-o Alianță puternică, care nu ezită și care nu se uită înapoi spre orice agresor. Mi-a plăcea ca această credință să devină încredere în deciziile pe care le merită fiecare luptător, fiecare cetățean, fiecare mamă, fiecare copil. Cerem prea mult?” a întrebat el.
Ce au acceptat aliații NATO este renunțarea, în cazul Ucrainei, la Planul de Acţiune pentru Aderare la NATO (Membership Action Plan - MAP), un program de pregătire a aderării, care poate dura ani de zile.
Faptul că nu mai există MAP pentru Ucraina, a spus Jens Stontelberg răspunzând unei întrebări, arată diferența clară dintre promisiunea făcute Ucrainei în 2008 și asigurările pe care le primește acum.
În 2008, la summitul NATO care a avut loc la București, Ucraina a primit promisiunea aderării, dar nu și un calendar concret. A urmat momentul 2014, când a pierdut Crimeea anexată ilegal de Rusia și 24 februarie 2022, când Rusia a invadat țara vecină.
În 2008, declarația finală a summitului anunța că miniștrii de Externe din țările NATO „vor decide în privința candidaturilor Ucrainei și Georgiei pentru MAP [Membership Action Plan].”
Ce este MAP - Membership Action Plan
Planul de Acţiune pentru Aderare la NATO - Membership Action Plan (MAP) este un program NATO de consultanţă, asistenţă şi sprijin practic, adaptat nevoilor individuale ale fiecărui stat care doreşte să adere la Alianţă.
Programul a fost lansat în aprilie 1999 la summitul Alianței de la Washington pentru a ajuta țările care aspiră la aderarea la NATO.
Țările participante la MAP elaborează programe anuale naționale, care acoperă aspecte politice, economice, de apărare, resurse, securitate și juridice.
Parcurgerea procesului inclus în Membership Action Plan poate dura câțiva ani (cinci în cazul României).
Au participat la programe MAP:
- șapte țări care au aderat la NATO în a doua rundă de extindere post-Război Rece, în 2004: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia;
- Albania și Croația, care au aderat în aprilie 2009;
- Muntenegru, care a aderat la MAP în decembrie 2009, a devenit membru al Alianței în iunie 2017;
- Republica Macedonia de Nord, care participa la MAP din 1999, a aderat la NATO în martie 2020.
Bosnia și Hețegovina, care parcurge acum acest proces, a fost invitată să îl înceapă încă din anul 2000.
Fără MAP, a spus Jens Stoltenberg marți, procesul de aderare a Ucrainei la NATO a fost simplificat.
Aderarea Finlandei la NATO (4 aprilie 2023) și posibila aderare rapidă a Suediei (în urma acordului anunțat, luni, de Turcia) nu a fost însoțită de un Plan de acțiune pentru aderare.
Situația celor două a fost singulară. Ele au cerut aderarea la NATO după ce Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie 2024. Procesul a fost extrem de scurt, iar principalul test a fost cel al ratificării aderării de parlamentele naționale.
Finlanda participă la summitul de la Vilnius pentru prima dată ca membru cu drepturi depline Suedia urmează să adere după ce summitul a marcat și renunțarea la obiecțiile Turciei.
Acordul pentru acceptarea unor noi membri trebuie să fie unanim. Până acum, Turcia a întârziat aderarea Suediei din motive bilaterale, Ungaria, ca mesaj de solidaritate cu Turcia. Faptul că s-au răzgândit este, cu siguranță, un succes pentru summitul de la Vilnius.
Declarația de marți menționează în termeni generali securitatea la Marea Neagră, vorbește despre angajamentele Alianției de a investi în bugetele pentru apărare, despre provocările legate de ambițiile Chinei, despre terorism, securitate cibernetică, pericolul nuclear.
Documentul confirmă că Rusia este, din perspectiva NATO, cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și la adresa păcii și stabilității în zona euro-atlantică și condamnă fără echivoc războiul împotriva Ucrainei.
Moscova îl va critica, spune Valentin Naumescu, dar „nerostit, deocamdată, Moscova respiră liniștită, în sensul că nu este iminentă primirea unei invitații de către Ucraina până la finalizarea războiului”.
În opinia profesorului de relații internaționale e important acum și ce se întâmplă pe teren, în Ucraina, cu privire la contraofensiva ucraineană și probabil, summitul de anul viitor, de la Washington, nu acesta, ar putea să aducă „rezultate mult mai importante, mai spectaculoase”.
La finalul zilei, Volodimir Zelenski a încercat să își regăsească optimismul:
„Mâine ne vom continua munca la Vilnius. Apărarea noastră este prioritară și sunt recunoscător partenerilor noștri pentru disponibilitatea lor de a face noi pași. Mai multe arme pentru războinicii noștri, mai multă protecție a vieții pentru întreaga Ucraina! Vom aduce noi instrumente importante de apărare în Ucraina”, a transmis el pe Twitter.
Zelenski a anunțat că pe lângă participarea, miercuri la Consiliul NATO - Ucraina, va avea întâlniri bilaterale cu liderii SUA, Canadei, Germaniei, Marii Britanii, Olandei - toți contributori importanți la înarmarea și antrenarea forțelor ucrainene.
Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.
