Președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping și-au reluat războiul comercial. Fiecare dintre ei a anunțat noi tarife vamale împotriva produselor celuilalt. Dar, spre deosebire de ultima dată când s-au confruntat, Beijingul este mai bine pregătit pentru o luptă comercială cu Washingtonul.
Președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping au tras primele focuri de armă ale unui nou război comercial, printr-un schimb de tarife dure, care ar putea avea consecințe profunde asupra rivalității dintre SUA și China.
Taxele vamale sunt o reluare a celor doi ani de tensiuni comerciale din timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă și, încă o dată, ar putea aduce Chinei suferințe economice.
Însă, spre deosebire de primul episod disputat între Beijing și Washington, Xi intră acum în al doilea război comercial cu mai multe atuuri. Acest lucru ar putea deschide noi oportunități pentru China, care încearcă să creeze concurență Statelor Unite pe scena mondială.
Pentru a obține aceste câștiguri, Beijingul va trebui mai întâi să facă față dificultăților majore aduse de un nou război comercial. Acesta va fi mai dăunător din punct de vedere economic pentru China decât pentru Statele Unite și care vine în contextul în care țara asiatică se confruntă deja cu încetinirea creșterii economice.
Economia chineză este susținută de producția și exportul de bunuri, iar Statele Unite sunt cel mai mare partener comercial al Chinei.
Taxele americane de 10% care au intrat în vigoare pe 4 februarie vor afecta economia chineză, iar noua taxă se adaugă celor vechi, impuse de fostul președinte american Joe Biden și de Donald Trump în primul său mandat. Măsura luată de Trump lasă, de asemenea, ușa deschisă pentru adăugarea de noi tarife de către Washington, care ar putea afecta și mai mult China.
Pe de altă parte, Xi este acum mai bine pregătit decât ultima dată când s-a confruntat cu Trump.
Beijingul pare să creadă că își poate permite să escaladeze tensiunile comerciale și să riposteze cu propriile sale taxe, care urmează să intre în vigoare pe 10 februarie. Printre acestea se numără tarife de 15% pe cărbune și gazele naturale lichefiate (GNL) din SUA, precum și tarife de 10% pe țiței, echipamente agricole și unele automobile.”
Din punct de vedere strategic, Beijingul a ripostat, de asemenea, cu tarife care vizează materiale esențiale necesare industriei americane, în condițiile în care China controlează cea mai mare parte a aprovizionării globale cu acestea. Printre ele sunt minerale esențiale, precum tungstenul, telurul, ruteniul și molibdenul, necesare pentru producerea unor baterii și a altor produse de înaltă tehnologie.
Aceasta urmează unei interdicții chineze de export în Statele Unite, din decembrie 2024, a unor minerale precum antimoniu (stibiu) și galiu, necesare fabricării unor semiconductori.
Acest lucru se întâmplă în vreme ce atât Beijingul, cât și Washingtonul sunt implicate într-o competiție din ce în ce mai acerbă privind viitorul tehnologiei globale.
Statele Unite au rămas până acum în frunte, în parte datorită accesului lor la semiconductori avansați - proiectați în mare parte în SUA și produși în Taiwan - necesari pentru a alimenta următoarea generație de bunuri, precum inteligența artificială (AI), care se preconizează că vor modela viitoarea economie globală.
China are propriile ambiții tehnologice și a suportat până în prezent durerea provocată de măsurile luate atât de Trump, cât și de Biden, care au inclus presiuni asupra guvernelor aliate SUA pentru a respinge echipamentele chineze pentru rețelele de telecomunicații de generație următoare și interdicții de export pentru anumite microcipuri.
Aceste măsuri au avut succes în parte datorită coordonării cu alte țări, dintre care multe au fost amenințate de Trump cu taxe vamale - și aici Xi caută deja oportunități.
În vreme ce președintele Trump a anunțat o suspendare de o lună a taxelor pentru Canada și Mexic, el a declarat că Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu măsuri similare.
După anunț, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că „singura care râde acum e China”, care caută să adâncească distanța dintre Bruxelles și Washington și să lanseze o „ofensivă de fermecare” în bloc.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene - care a fost în trecut mai dură cu China și a ripostat recent la Beijing pe teme comerciale - a deschis, de asemenea, ușa pentru o oarecare apropiere atunci când a declarat, în ianuarie, că vede „o oportunitate de a ne angaja și de a ne aprofunda relația cu China și, acolo unde este posibil, chiar de a ne extinde relațiile comerciale și de investiții”.
Oportunități similare i s-ar putea ivi lui Xi în alte părți ale lumii.
Între timp, bătălia tarifelor pregătește terenul pentru discuții ulterioare și o potențială înțelegere între Trump și Xi.
China are încă nevoie de acces la tehnologia americană, iar dificultățile economice interne i-ar putea crea lui Xi noi presiuni.
Taxele americane recente au fost aplicate în principal pentru că Beijingul nu a oprit fluxul de droguri ilicite în Statele Unite, iar Trump a lansat ideea de a lega tarifele de soarta TikTok, despre care a spus că ar trebui să fie deținută pe jumătate de o companie americană.
Casa Albă a declarat că cei doi lideri nu intenționează să vorbească până la sfârșitul acestei săptămâni, însă Trump s-a arătat deschis negocierilor și ar fi declarat, de asemenea, că dorește să viziteze China în primele 100 de zile ale administrației sale.
Articol publicat inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.