Linkuri accesibilitate

Lobby la Bruxelles pentru renegocierea PNRR. Amendamentul unor eurodeputați români a fost votat în PE


În Parlamentul European a fost votat planul REPowerEU, un nou capitol în PNRR în care sunt prevăzute măsuri de sprijin în domeniul energetic. El conține un amendament care ar putea redeschide discuțiile pe reformele prevăzute în PNRR.

Insistența PSD de a obține renegocierea unor reforme din PNRR, după eșecul eliminării plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, s-a concretizat în depunerea unui amendament prin care s-ar putea redeschide discuțiile despre reforme. Amendamentul a fost votat joi în Parlamentul European.

Este vorba de un amendament introdus de eurodeputații Dan Nica (PSD) și Victor Negrescu (grupul socialiștilor) în comisiile de economie și buget.

Acesta elimină prevederea din textul REPowerEU care spune că noile evoluții legate de criza energetică nu pot constitui circumstanțe prin care reformele prinse în Planul Național de Rederesare și Reziliență (PNRR) să fie modificate.

Prevederea scoasă din text este următoarea: „Aceste evoluții nu pot constitui circumstanțe obiective pentru revizuirea reformelor, deoarece reformele nu sunt, în general, dependente de costuri”.

Consecința eliminării acestei prevederi este că statele pot cere redeschiderea negocierilor pe diverse măsuri, investiții și reforme, dacă acestea sunt afectate de actualul context energetic și de războiul din Ucraina.

REPower este un capitol nou, care se va adauga PNRR-ului existent prin care sunt prevăzute măsuri de sprijin în domeniul energetic, ca urmare a războiului din Ucraina.

Cutia Pandorei pentru statele care nu vor reformele dificile

Problematicul amendament împins de europarlamentarii români deschide o Cutie a Pandorei, pentru că „măsurile” care ar putea fi renegociate nu prevăd o limită de timp și pot fi folosite ca pretext pentru punerea în discuție a diverselor reforme care sunt considerate dificile de către state, explică pentru Europa Liberă experta în energie Otilia Nuțu.

„Pericolul cel mare este că țările care nu vor să facă vreo reformă - în general reformele introduse în PNRR nu sunt voite de țări, ca dovadă că a trebuit să fie conditionate de banii europeni - pot să încerce să redeschidă capitole de negociere. O să fie o presiune mare pe Comisie, pot veni 15 state să spună eu vreau să modific aia, eu vreau să modific ailaltă. Comisia poate să spună nu, dar e puțin probabil să le respingă pe toate. Există dorința să se slăbească reformele, nu doar la noi”, spune Otilia Nuțu.

Într-o scrisoare deschisă, Expert Forum atrage atenția că unul dintre riscurile acestei modificări poate duce la „întârzieri majore de reforme și investiții pe aproape orice plan național de redresare și reziliență”.

Amendamentul a fost votat de europarlamentarii socialiști și din PPE

Planul REPowerEU, din care România va primi 1,39 miliarde de euro, a fost adoptat în plenul Parlamentului European cu 471 de voturi „pentru”, 90 „împotrivă” și 53 abțineri.

Pentru amendamentul controversat au votat toți europarlamentarii români din grupurile PPE și S&D, iar cei din Renew au votat împotrivă.

Siegfried Mureșan: Nu vor fi slăbite mecanismele de reformă

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, care a fost co-raportor la acest proiect, susține însă că nu există nicio legătură între REPower și PNRR și că amendamentul „nu prevede sub nicio formă slăbirea mecanismelor de reformă”, ultimul cuvânt urmând să-l aibă Comisia Europeană, care s-a dovedit în ultimul an intransigentă.

„Nu poate fi invocat pentru nicio reformă ce este în afara domeniului energetic. Pe Mecanismul de Redresare și Reziliență sunt specificate foarte clar circumstanțele în care pot fi modificate investițiile și reformele din PNRR, ele există, dar sunt extrem de restrictive și am văzut pe parcursul acestui an că au fost aplicate de Comisia Europeană într-o manieră restrictivă”, explică pentru Europa Liberă Siegfried Mureșan.

„Nu redeschidem nimic pe legislatia în vigoare pe Mecanismul de Redresare și Reziliență. Amendamentul în forma de compromis spune că statele pot invoca circumstanțele obiective, dar nu dă Comisiei nicio portiță pentru e evalua într-un mod mai lax. Condițiile sunt la fel de stricte”, mai spune acesta.

De fapt, amendamentul inițial propus de europarlamentarii Dan Nica și Victor Negulescu lăsa mai mult spațiu de manevră Comsiei în evaluarea solicitărilor.

Victor Negulescu: Orice modificare trebuie aprobată de Comisie

Victor Negrescu, unul dintre inițiatorii amendamentului, declară pentru Europa Liberă că noile provocări au afectat capacitatea de implementare a planurilor naționale.

„Amendamentul depus împreună cu colegul meu Dan Nica, prin care planurile de redresare și reziliență vor putea fi modificate, cu celeritate, în vederea includerii impactului provocat de războiul din Ucraina, de crizele conexe și de noile evoluții legate de criza energetică sau de inflație permite adaptarea la actualul context și recunoaște faptul că noile provocări au afectat capacitatea de implementare a planurilor naționale, așa cum au fost ele redactate inițial”.

Dar, afirmă Victor Negrescu, prioritățile generale ale PNRR rămân neschimbare, iar „această flexibilizare facilitează implementarea, în termenul dat, a obiectivelor comune setate la nivel European”.

De asemenea, precizează eurodeputatul, orice modificare trebuie să fie în continuare negociată şi aprobată de Comisia Europeană şi de Consiliu și „trebuie să corespundă cu obiectivele regulamentului şi recomandările specifice de țară elaborate de instituțiile europene”.

Pretextul prețurilor la energie

Pe de altă parte, criza energetică, prețurile mari ale facturilor care nu mai pot fi suportate de populație ar putea fi invocate pentru a cere rediscutarea unor reforme cum ar fi cele privind companiile de stat, legile referitoare la energie, la pensii sau educație.

Pentru orice reformă poți să găsești pretextul creșterii prețurilor la energie, spune pentru Europa liberă Otilia Nuțu.

„Ce ar putea să facă ai noștri? Vor veni și vor spune că din cauza prețurilor mari la energie, lumea nu-și mai permite să plătească factura și atunci nu mai trebuie să existe, de exemplu, limita creșterii pensiilor, acel 9,4 % din PIB. Sau o să spună: suntem într-o mare criză energetică și avem nevoie de stabilitate la conducerea companiilor de stat, hai să nu mai aplicăm condiția de reformare a companiilor că nu e momentul”, susține Otilia Nuțu.

Siegfried Mureșan explică însă că în privința pensiilor guvernul nu are spațiu de manevră, trebuie să livreze până la 31 decembrie.

„REPower EU nu este în vigoare, estimez că vom finaliza negocierile între Consiliu și Parlament până la finalul anului și că va intra în vigoare la începutul anului următor. Reformele pe pensii asumate de guvernul României au termen scadent 31 decembrie, deci nu pot fi diluate, trebuie livrate până atunci”, spune Siegfried Mureșan pentru Europa Liberă.

Otilia Nuțu mai atrage atenția că în proiectul adoptat joi de Parlamentul European nu se spune explicit ce se întâmplă cu restul PNRR dacă se redeschide un capitol.

„Nu au modificat prevederea existentă acum care spune că se oprește tot PNRR până se clarifică treaba pe care ai redeschis-o”.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru din grupul Renew, cel care a și atras atenția asupra capcanelor care derivă din amendamentul colegilor din grupul socialiștilor, a încercat să clarifice lucrurile, propunând introducerea unei prevederi prin care statele membre ar trebui să se asigure că propunerile de modificare „nu vor constitui un motiv pentru revizuirea reformelor care nu au legătură directă cu obiectivele REPowerEU”.

Amendamentul nu a mai fost însă pus în discuție în plenul PE.

Încă din momentul în care a venit la guvernare, PSD a pledat pentru renegocierea capitolului din PNRR referitor la reforma sistemului de pensii, mai exact pentru eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii. Fără succes până acum.

Însuși premierul Nicolae Ciucă a venit cu mâna goală de la Bruxelles, iar discuțiile în Coaliție despre procentul cu care ar trebui să fie majorate pensiile, precum și cele despre schimbarea legislației privind pensiile speciale sunt tot mai aprinse și fără o finalitate. Noile prevederi ar putea însă o portiță.

Planul REPowerEU

România va primi 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică și îmbunătățirea infrastructurii energetice, în plus față de cele 30 de miliarde de euro pe care le primește deja pentru PNRR. Toate statele membre vor primi o prefinanțare de 20% și se vor finanța cu caracter retroactiv investițiile din domeniul energetic începând cu februarie 2022, momentul în care Rusia a declansat războiul împotriva Ucrainei.

Românii și politica
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
XS
SM
MD
LG