Decizia a fost luată miercuri, în Comitetul Executiv al PSD, cu unanimitate de voturi.
Prin această mișcare a PSD ar putea să nu fie asigurat cvorumul de ședință, iar guvernul Orban să nu fie învestit. De altfel, această strategie a fost anunțată mai demult de social-democrati, scopul ei fiind să tergiverseze eventuala declanșare a alegerilor anticipate, dorită de PNL și de președintele Klaus Iohannis.
Pe de altă parte, săptămâna trecută după un alt CEx, liderii PSD au spus că nu le este teamă de anticipate. Miza unei astfel de declarații era să nu mai transmită propriului electorat faptul că PSD fuge de anticipate din cauza faptului că stă prost în sondajele de opinie.
Paul Stănescu este cel care a spus la ședința din 9 februarie „Se vehiculează că ne e teamă de anticipate. Vrem alegeri anticipate, chiar dacă sunt convins de data aceasta că trebuie să dăm dovadă că nu ne este frică”. Marcel Ciolacu era însă mai puțin convins, așa că a lansat varianta că PNL dorește anticipate pentru a ascunde faptul că țara se îndreaptă spre austeritate și că liberalii nu vor să majoreze pensiile și salariile.
PSD își acoperă boicotul cu viitoarea decizie a CCR
Oficial, social-democrații își motivează decizia de azi prin faptul că așteaptă răspunsul CCR la sesizarea pe care au făcut-o Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, în calitatea lor de șef al Camerei Deputaților și al Senatului, împotriva deciziei președintelui Iohannis de a-l desemna pe Ludovic Orban premier pentru a doua oară.
În aceeași zi în care are loc votul de învestire a guvernului, Curtea Constituțională dezbate sesizarea făcută de șefii celor două camere ale parlamentului împotriva desemnării lui Ludovic Orban, pentru a doua oară, ca premier.
Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, la Curtea Constituțională, punctul de vedere al instituției pe care o reprezintă la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre președinte și parlament, reclamat de președinții PSD ai celor două camere ale parlamentului.
Președinția spune despre cererea celor doi că este inadmisibilă, pentru că nu îndeplinește condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională, tocmai pentru că nu există niciun blocaj constituțional care să aibă nevoie să fie înlăturat prin intervenția Curții Constituționale și amintește că nu a făcut decât să-și respecte prerogativele pe care i le conferă Constituția, desemnând una dintre cele trei persoane propuse de formațiunile politice participante la consultări.
Șefii celor două camere ale parlamentului, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, îl acuză pe șeful statului, Klaus Iohannis, de exercitarea discreționară a atribuțiilor la desemnarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier.
Ei spun că președintele Klaus Iohannis și-a exercitat discreționar atribuțiile atunci când l-a desemnat, pentru a doua oară, pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, după demiterea sa prin moțiunea de cenzură.
”Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Președintele României încalcă voința Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moțiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Președintele României va declanșa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituțională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul și de a ajunge la „alegeri anticipate”, spun șefii celor două camere ale parlamentului în sesizarea sa depusă luni la Curtea Constituțională.
Șeful PSD susține că însăși declarația președintelui privind intenția sa de a declanșa alegeri anticipate ar fi o încălcare a legii fundamentale.
Guvernul Orban a fost demis pe 5 februarie curent, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură generată de angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind organizarea alegerilor locale în două tururi de scrutin.
Pe 6 februarie 2020, președintele României a consultat partidele și formațiunile politice parlamentare și l-a desemnat pe Ludovic Orban să formeze unui nou guvern, anunțând că își păstrează ca primă opțiune alegerile anticipate.
Din momentul în care Ludovic Orban a depus în parlament lista de miniștri și programul de guvernare pentru învestirea unui nou guvern a început procedura de alegeri anticipate - 60 de zile pe care le are parlamentul la dispoziție să acorde vot de încredere unui nou Executiv.
Dacă Parlamentul nu acordă încrederea în acest termen, atunci președintele trece la dizolvarea sa.
Facebook Forum