Linkuri accesibilitate

Tanya Nedașkivska este surprinsă în data de 4 aprilie în timp ce deplânge moartea soțului ei ucis în orașul ucrainean Bucea.
Tanya Nedașkivska este surprinsă în data de 4 aprilie în timp ce deplânge moartea soțului ei ucis în orașul ucrainean Bucea.

Teroare rusească în Ucraina | Antony Blinken: „La Bucea a existat o campanie deliberată de a ucide, tortura, viola”

Ocupația rusească de la periferia Kievului a lăsat în urmă scene îngrozitoare, cu civili executați sumar având mâinile legate la spate, iar Ucraina spune că Bucea este „doar vârful aisbergului”, pregătind dovezile pentru Borodianka. Războiul a intrat în a 41-a zi.

SUA și-au reiterat apelul ca Rusia să fie suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, după crimele de război comise în Ucraina.

Oleh Siniehubov, guvernatorul militar al regiunii Harkov din Ucraina, a declarat marți că bombardamentele rusești au ucis șase persoane și au rănit alte opt.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat până acum în 19 parlamente din întreaga în încercarea de a obține sprijin în timpul invadării Ucrainei de către Rusia.

O echipă a Medicilor Fără Frontiere (MSF) din Ucraina a descris luni atacul cu bombă asupra spitaului din Nicolaev, din sudul Ucrainei, în care au fost martori la rănirea mai multor persoane și la cel puțin un deces, potrivit unui comunicat de presă.

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei miercuri, în coordonare cu țările G7 și Uniunea Europeană, a anunțat un membru al administrației americane.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a prezentat marți cel de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, despre care a spus că duce un „război crud și nemilos împotriva populaţiei civile a Ucrainei”.

Israelul a condamnat pentru prima oară crimele de război din Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea ca personae non gratae pe teritoriul României a 10 persoane care activează în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut Consiliului de Securitate al ONU să elimine Rusia din Consiliu iar liderii ei să fie judecați pentru crime de război.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că se teme de descoperirea unor „noi atrocități”, odată cu retragerea forțelor rusești din zone pe care le controlează în Ucraina, confirmând astfel că Bucea nu a fost un caz izolat.

Secretarul de stat Antony Blinken spune că la Bucea nu a fost o întâmplare ci o „campanie deliberată de a ucide, de a tortura, de a viola, de a comite atrocități.”

Purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Liz Throssell, a declarat că toate indiciile arată că în orașul ucrainean Bucea civili au fost direct vizați și uciși cu intenție de armata rusă, fără vreun context militar în care acestea să fi nimerit.

Cel puțin 165 de copii din Ucraina au murit și 266 au fost răniți de la începutul invaziei ruse, potrivit procurorului general al Ucrainei.

Ministerul de Interne al Ucrainei a anunțat că o navă civilă sub pavilion dominican s-a scufundat în portul orașului asediat Mariupol, după ce a fost bombardată de forțele ruse.

Kremlinul a spus că declarațiile președintelui Biden, care a cerut ca Vladimir Putin să fie judecat pentru crime de război, sunt inacceptabile și nedemne de un lider american

Un protestatar anti-război a fost fotografiat întins pe străzile din Moscova, cu mâinile legate la spate, în aceeași poziție în care au fost găsite corpurile civililor executați de armata rusă în Bucea.

Armata rusă a atacat un rezervor de acid azotic din Rubijne/Luhansk, din estul Ucrainei, provocând un nor de fum toxic care a acoperit întreaga zonă.

Președintele Ucrainei urmează să se adreseze Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, fiind de așteptat să acuze Rusia de genocid și să ceară Occidentului mai mult ajutor militar pentru a lupta împotriva invaziei.

Volodimir Zelenski acuză că Rusia încearcă să ascundă urmele „crimelor lor de război”, în ciuda faptului că - numai la Bucea - au fost găsite peste 300 de persoane torturate și ucise.

Moscova respinge acuzațiile și susține despre imaginile de la Bucea că au fost „o punere în scenă” sau că „au fost inventate pentru sume mari de bani​”. Narativa a fost însă demontată de imaginile din satelit.

Imaginile șocante cu cadavre de civili pe străzile orașului de lângă Kiev au provocat o avalanșă de condamnări internaționale la adresa Rusiei.

UE discută un nou set de sancțiuni, care vor veni înainte de vizita la Kiev a Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

Între timp, tot mai multe țări europene anunță expulzarea a zeci și zeci de diplomați ruși, invocând motivele de securitate și spionajul.

Iar președintele american Joe Biden s-a referit din nou la Vladimir Putin ca la un criminal de război și a spus președintele Rusiei trebuie să fie judecat într-o curte internațională.

Volodimir Zelenski a vorbit în Parlamentul României. El a prezentat și imagini ale masacrului de la Bucea, acuzând Rusia de crime de război. Președintele ucrainean a avertizat că Rusia nu se va opri la Ucraina, dorind să ajungă la Moldova, și a dat asigurări României că dorește să discute despre situația minorităților din Ucraina după ce războiul se va termina.

Luptele continuă în estul Ucrainei, unde Rusia își concentrează acum trupele, după retragerea din zona capitalei ucrainene.

20:27 5.4.2022

Al cincilea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Von der Leyen merge la Kiev

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a prezentat marți cel de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, despre care a spus că duce un „război crud și nemilos împotriva populaţiei civile a Ucrainei”.

UE va impune o interdicție a importurilor de cărbune din Rusia, o interdicție totală a tranzacțiilor băncilor ruse, o interdicție a accesului navelor ruse în porturile UE și o interdicție a operatorilor de transport rutier din Rusia și Belarus.

Sancțiunile UE nu au includ întreruperea importurilor de petrol și gaze rusești.

Rusia furnizează aproximativ o treime din gazul european și mai multe țări UE sunt încă reticente în a impune măsuri care ar putea declanșa o criză energetică europeană, în ciuda eforturilor lui Putin de a folosi energia ca pârghie pentru a lupta împotriva sancțiunilor occidentale.

Cel mai grav conflict al Europei din ultimele decenii, care a început cu invazia rusească în Ucraina, pe 24 februarie, a ucis până acum 20.000 de oameni, potrivit estimărilor ucrainene.

Agenția ONU pentru Refugiați a declarat că peste 4,2 milioane de refugiați au fugit din țară, în timp ce Organizația Internațională pentru Migrație a spus că aproape 6,5 milioane de persoane au fost strămutate în interior.

Declarația președintelui Comisiei Europene

„Cu toții am văzut imaginile înfiorătoare din Bucea și din alte zone din care trupele ruse au plecat recent. Ieri, i-am transmis președintelui Zelenski condoleanțe și l-am asigurat de sprijinul deplin al Comisiei Europene în aceste vremuri groaznice.

Aceste atrocități nu pot și nu vor rămâne fără răspuns. Făptuitorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiți.

UE a înființat o echipă comună de anchetă cu Ucraina. Sarcina sa este de a colecta probe și de a investiga crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina.

Rusia poartă un război crud și nemilos, nu numai împotriva trupelor curajoase ale Ucrainei, ci și împotriva populației sale civile. Este important să menținem presiunea maximă asupra lui Putin și a guvernului rus în acest punct critic.

Cele patru pachete de sancțiuni au lovit puternic și au limitat opțiunile politice și economice ale Kremlinului. Vedem rezultate tangibile. Dar în mod clar, având în vedere evenimentele, trebuie să ne creștem și mai mult presiunea. Astăzi, ne propunem să ducem sancțiunile cu un pas mai departe. Le vom face mai largi și mai ascuțite, astfel încât să taie și mai adânc în economia Rusiei.

Acest al cincilea pachet are șase piloni.

În primul rând, vom impune o interdicție a importurilor de cărbune din Rusia, în valoare de 4 miliarde de euro pe an. Acest lucru va reduce o altă sursă importantă de venituri pentru Rusia.

În al doilea rând: interdicția totală a tranzacțiilor asupra a patru bănci rusești cheie, printre care VTB, a doua cea mai mare bancă rusă. Aceste patru bănci, pe care acum le despărțim total de piețe, reprezintă 23% din cota de piață în sectorul bancar rus. Acest lucru va slăbi și mai mult sistemul financiar al Rusiei.

În al treilea rând: interzicerea accesului navelor rusești și navelor operate de ruși în porturile UE. Anumite scutiri vor acoperi elementele esențiale, cum ar fi produsele agricole și alimentare, ajutorul umanitar, precum și energia. În plus, vom propune interzicerea operatorilor de transport rutier din Rusia și Belarus. Această interdicție va limita drastic opțiunile pentru industria rusă de a obține bunuri cheie.

În al patrulea rând: interdicții suplimentare de export, în valoare de 10 miliarde EUR, în zonele în care Rusia este vulnerabilă. Acestea includ, de exemplu, computere cuantice și semiconductori avansati, dar și mașini sensibile și echipamente de transport. Prin aceasta, vom continua să degradăm baza tehnologică și capacitatea industrială a Rusiei.

În al cincilea rând: noi interdicții specifice de import, în valoare de 5,5 miliarde EUR, pentru a reduce fluxul monetar al Rusiei și al oligarhilor săi, pentru produse de la lemn la ciment, de la fructe de mare la băuturi alcoolice. Făcând acest lucru, închidem, de asemenea, lacune dintre Rusia și Belarus.

Al șaselea: Luăm o serie de măsuri foarte direcționate, cum ar fi interzicerea generală a UE privind participarea companiilor ruse la achizițiile publice din statele membre sau excluderea oricărui sprijin financiar, fie el european sau național, pentru organismele publice ruse. Pentru că banii din impozitele europene nu ar trebui să meargă în Rusia sub nicio formă sau formă.

În cele din urmă, propunem, de asemenea, liste suplimentare de persoane, pe care HR/VP, Josep Borrell, vi le va explica. Dar asta nu e tot. Lucrăm la sancțiuni suplimentare, inclusiv la importurile de petrol, și reflectăm asupra unor idei prezentate de statele membre, cum ar fi taxele sau canalele de plată specifice, cum ar fi un cont escrow.

Astăzi, peste 40 de țări aplică astfel de sancțiuni. Să luăm o poziție clară nu este crucială doar pentru noi în Europa, ci și pentru restul lumii. O poziție clară împotriva războiului de alegere al lui Putin. O poziție clară împotriva masacrului civililor. Și o poziție clară împotriva încălcării principiilor fundamentale ale ordinii mondiale.

Slava Ucraina!”

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va merge la Kiev

Ea se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, anunță un purtător de cuvânt al CE, și va fi însoțită de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, și vor vizita Kievul înaintea unui eveniment #StandUpForUkraine de la Varșovia, Polonia, care are loc sâmbătă.

Șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, tocmai a fost la Kiev, unde a stat de vorbă cu președintele Zelenski și au dat mâna, vinerea trecută.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a fost singurul membru al cabinetului Angela Merkel care a rămas în Guvern din 2005 în 2019, ocupând mai multe portofolii, inclusiv cel al Apărării, din 2013 în 2019.

23:52 5.4.2022

Premierul Marii Britanii lansează un apel către poporul rus

Prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, a lansat pe rețelele de socializare un videoclip destinat publicului rus în care spune că trupele țării comit atrocități în Ucraina, inclusiv masacrând civili și violând femei.

În videoclipul, publicat de Downing Street pe fluxul său de Twitter, Johnson îi încurajează pe ruși să folosească o conexiune la internet VPN pentru a „accesa informații independente” și apoi să împărtășească adevărul.

Vorbind în rusă spre sfârșitul videoclipului, premierul spune că Vladimir Putin este acuzat de crime de război, dar că nu crede că președintele acționează în numele poporului său.

23:03 5.4.2022

SUA: Rusia nu ar trebui să fie în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

SUA și-au reiterat apelul ca Rusia să fie suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, după crimele de război comise în Ucraina.

Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la ONU, a declarat marți, în fața Consiliului de Securitate, că „Rusia nu ar trebui să aibă o poziție de autoritate într-un organism al cărui scop este promovarea respectării drepturilor omului”.

Ea a spus că participarea Rusiei „rănește” credibilitatea consiliului pentru drepturile omului, în urma „războiului neprovocat și crizei umanitare”.

Revenind la președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma discursului său adresat consiliului de securitate, Thomas-Greenfield a spus: „Suntem alături de poporul Ucrainei în timp ce înfrunți acest atac brutal asupra suveranității, democrației și libertății tale”.

22:59 5.4.2022

Guvernator militar regional: 6 morți și 8 răniți după bombardamentele asupra Harkovului

Oleh Siniehubov, guvernatorul militar al regiunii Harkov din Ucraina, a declarat marți că bombardamentele rusești au ucis șase persoane și au rănit alte opt.

„În ultima zi, ocupanții au datat 54 de lovituri cu diferite arme cu rază lungă de acțiune: lovituri de artilerie, bombardamente cu mortar și tancuri, bombardamente MLRS. Au fost afectate districtele Saltivka, Piatihatka, Oleksiivka, Kholodna Hora, Derhaci, Barvinkove, Ciuhuiv”, a spus el într-o declarație la Telegram.

„În rândul populației civile sunt victime ale bombardamentelor de ieri din Harkov și Ciuhuiv. În Harkov și district patru morți, trei persoane au fost internate. În districtul Ciuhuiv, doi morți, cinci răniți”.

21:53 5.4.2022

Zelenski a vorbit până acum în fața a 19 parlamente din întreaga lume

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat până acum în 19 parlamente din întreaga în încercarea de a obține sprijin în timpul invadării Ucrainei de către Rusia, potrivit numărării CNN.

Descris de prim-ministrul australian Scott Morrison luna trecută drept un „leu al democrației”, Zelenski s-a adresat și către patru instituții: Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, Consiliul European, G7 și NATO și a vorbit pentru Forumul de la Doha. În plus, a transmis un mesaj preînregistrat la Premiile Grammy duminică seara.

Primul său mesaj virtual a fost către Parlamentul European pe 1 martie, iar cel mai recent către Parlamentul spaniol, marți.

Al doilea mesaj a fost adresat Parlamentului Regatului Unit pe 8 martie, apoi Poloniei, Canadei, SUA, Germaniei, Elveției, Israelului, Italiei, Franței, Japoniei, Suediei, Danemarcei, Norvegiei, Belgiei, Olandei, Australiei și României. ​

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG