Linkuri accesibilitate

Timișoara Capitală Europeană a Culturii: poticneli, răfuieli politice și o demisie așteptată


Amânat pentru 2023, proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii trenează. Schimbările de pe scena politică nu avantajează finanțarea și pregătirile nici pentru evenimente, nici pentru infrastructura culturală.

2021 a fost încă un an neproductiv pentru orașul desemnat Capitală Europeană a Culturii. Promisiunile au curs, dar schimbările politice, incoerența, șovăiala au contribuit la temporizarea pregătirilor. Cu un an înainte de celebrare, Timișoara nu a recuperat nici încrederea, nici energia necesare.

Preluarea finanțării proiectului de către primărie într-o structură proprie, încă în mandatul fostului primar, dar constituită în 2021 cu numele de Centrul de Proiecte Culturale de actualul primar, a lăsat Asociația TM2021 în expectativă, după ce cheltuise deja peste 5 milioane de euro din 2017 pe programe irelevante pentru Timișoara, pentru țară și pentru Europa.

Câștigat în toamna anului 2016, titlul a insuflat urbei un entuziasm repede pierdut din cauza unui management inadecvat al proiectului și a unei erori de direcție observate în 2018 de peste 80 de intelectuali și oameni de cultură care au semnalat-o public: proiectul cultural a fost transformat în vehicul de imagine și carieră. Cei care puseseră umărul la redactarea bid book și la cucerirea titlului au fost îndepărtați din Asociația TM2021.

„Acest proiect nu este pe persoană fizică, nu este un proiect al Asociației, ci un proiect al Timișoarei și al țării. El trebuie să coaguleze energii și competențe”, atrăgea atenția în noiembrie deputatul Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest, în prezența ministrului de atunci al Culturii.

Demisia așteptată și piruetele politice

La finele lui decembrie, Simona Neumann, director executiv al Asociației TM2021, și-a anunțat demisia așteptată de primarul Dominic Fritz încă din 15 aprilie, când s-a perfectat o înțelegere de retragere din funcția deținută în asociație. Demisia devine operativă din 25 ianuarie 2022.

Simona Neumann a distribuit o scrisoare de adio patetică în care își arogă merite nedemonstrate. Managementul defectuos, ostilizarea comunității culturale, lipsa de transparență se află în contradicție cu vorbele mari ca responsabilitate, onoare, reputație internațională folosite în scrisoare.

Asociația Noi Re-Creăm în parteneriat cu compania de dans Unfold Motion au desfășurat în 2021 un proiect de educație și intervenție urbană.
Asociația Noi Re-Creăm în parteneriat cu compania de dans Unfold Motion au desfășurat în 2021 un proiect de educație și intervenție urbană.

În contradicție cu susținerile anterioare s-a poziționat și Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, membru în consiliul Asociației TM2021, care deplânge plecarea directoarei executive. Să vedem ce spunea Nica în iunie 2021, într-o scrisoare trimisă la Bruxelles, semnată în comun cu primarul Dominic Fritz și cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu:

„Evenimente recente și acțiuni luate de actori cheie ai Asociației (…) ne-au făcut să ne regândim eforturile și angajamentele făcute până acum pentru a reda din nou încrederea în această organizație, a o reconstrui pentru a-și atinge rolul de coordonator general al Programului Cultural și pentru a aranja un ecosistem de susținere în jurul acesteia (…)Avem mari îndoieli în ceea ce privește capacitatea Asociației să acționeze ca corp executiv al Programului Cultural”.

Sau, în noiembrie 2021, la o conferință de presă: „Din păcate, când am venit situația la asociație nu era tocmai fericită”.

Ce s-a schimbat? Doar alianțele politice și combinațiile aferente. Susținută de PSD, directoarea a devenit „o pierdere” în epoca USL2.

Analiza de etapă

Proiectul, așa cum este descris în bid book și circumscris de procedurile stabilite de Comisia Europeană, ar avea trei finanțatori publici principali, cărora li se adaugă sponsorii: Primăria, Consiliul Județean și Ministerul Culturii. Comisia oferă un premiu de 1,5 milioane de euro, în anul celebrării, dacă au fost îndeplinite criteriile.

Inițial, managementul proiectului a fost încredințat Asociației TM2021. Însă, conform regulilor europene, fiecare țară decide cum și cine să administreze proiectul, putând face schimbări atunci când se constată poticneli. Titlul este câștigat de oraș, deci municipalitatea este prima responsabilă, ea decontând, în frunte cu primarul, eșecul sau succesul.

Secvență din programul educațional al bienalei Art Encounters.
Secvență din programul educațional al bienalei Art Encounters.

În 2019 s-a elaborat OUG 42/2019 pentru a fixa căi legale prin care banii ajungeau la asociație. Fiindcă se referă strict la anul 2021, când ar fi trebuit să aibă loc festivitățile, amânate din cauza pandemiei pentru 2023, ordonanța a devenit nulă la finele anului încheiat. În penultima zi a anului, guvernul Ciucă a prelungit în viteză ordonanța, fără să aducă modificările necesare, rămase în „variante” prin sertarele Ministerului Culturii.

Centrul de Proiecte a lansat cinci apeluri cu o finanțare totală de 11 milioane lei, bani cu care s-au desfășurat 115 de evenimente în anul 2021. Zeci de curatori le-au evaluat după grile inspirate de procedurile Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), reținând circa jumătate din aplicațiile depuse.

Uneori evaluatorii au fost neatenți, oferind bani pentru promovarea unui brand privat. Într-un timp scurt s-au derulat acțiuni culturale în avalanșă, greu de monitorizat. Centrul s-a mulțumit cu procesele verbale și rapoartele obligatorii la decont.

Grupul curatorial selectat pentru a da coerență proiectului Capitală Europeană a Culturii: Oana Boca Stănescu, Teodora Borghoff, Corina Bucea, Matevž Čelik Vidmar, Cosmina Goagea, Corina Oprea, Silviu Scrob.
Grupul curatorial selectat pentru a da coerență proiectului Capitală Europeană a Culturii: Oana Boca Stănescu, Teodora Borghoff, Corina Bucea, Matevž Čelik Vidmar, Cosmina Goagea, Corina Oprea, Silviu Scrob.

În toamna lui 2021 s-a constituit un grup curatorial responsabil de coordonarea strategică a Programului Cultural „Timișoara 2023”. Cei șapte curatori, selectați din 80 de candidaturi venite din 18 țări, vor trebui să propună actualizări pentru bid book și să ofere coerență artistică evenimentelor culturale. Ideea grupului curatorial decurge din raportul de consultanță întocmit de echipa Corinei Șuteu, fost ministru al Culturii, care a cercetat terenul și a oferit soluții de redresare.

„Un Bid Book nu e ca tablele lui Moise”

Persistă la sfârșitul anului 2021 confuzia generată de existența mai multor entități care își arogă proprietatea titlului. Asociația TM2021 nu mai primește bani de la primărie, dar primarul este în continuare președintele board-ului și instituția plătește cotizație anuală de 1 milion de lei.

„Nu am dorit să desființăm Asociația care ar putea fi utilă în colectarea sponsorizărilor și, poate, în comunicare”, a declarat pentru Europa Liberă primarul Fritz. Indeciziile sale, precum și blocajul board-ului rămas incomplet și incapabil să întrunească AGA pentru hotărâri clare, fac să treneze proiectul.

Asociația a aplicat pentru bani atât la Centrul de Proiecte, cât și la CJT, și a derulat câteva acțiuni. Spre deosebire de palidul Centru de Proiecte, Asociația TM2021 are instrumente de comunicare și poate da impresia că este regina balului.

Proiectul Heritage Timișoara desfășurat de tinerii arhitecți a fost finanțat de Centrul de Proiecte Culturale.
Proiectul Heritage Timișoara desfășurat de tinerii arhitecți a fost finanțat de Centrul de Proiecte Culturale.

Pe de altă parte, Consiliul Județean plătește atât cotizație, cât și alte sume către Asociație. Însă din angajamentul de 600.000 euro, CJ Timiș n-a dat nici jumătate, deși Alin Nica spune că va continua să susțină asociația, în opoziție cu Dominic Fritz, fiindcă „acesta este cadrul formal acceptat de Comisia Europeană. Este și cadrul legal, prin Legea 198/2019”.

Totodată, consideră „structură nelegală” Centrul de Proiecte al primăriei și echipa curatorială. Asta deși CJ Timiș are o structură similară proprie, Centrul județean de cultură și artă, și a cheltuit 4,5 milioane lei pentru susținerea de evenimente culturale din bid book.

„Bid Book nu este ca tablele lui Moise, este doar documentul de referință al proiectului Capitalei culturale europene. Invocarea lui ca fiind un cadru legal este inadecvată, deci un centru de proiecte pentru finanțarea culturii nu este în afara legii”, ne-a lămurit András Demeter, secretar de stat în Ministerul Culturii. O idee de bază a conceptului de Capitală Europeană a Culturii este tocmai întărirea capacității administrative locale pe cultură, a adăugat Demeter.

Bid Book este documentul de referință al Capitalei Europene a Culturii. András Demeter

Ministerul Culturii, niciodată prea darnic deși și-a asumat o finanțare de șaizeci de milioane euro, a prevăzut 157 milioane de lei în bugetul pe 2022. Deocamdată asociația figurează ca destinatar, însă la ora alcătuirii bugetului OUG 42/2019 era încă în vigoare. Așa cum modificările ordonanței se lasă așteptate, și schimbările solicitate ale OUG 51/1998 a finanțării culturale multianuale a înghețat la Camera Deputaților.

Deși discursurile publice sunt pline de îndemnuri la colaborare, corelare, convergență, politicienii privesc proiectul ca pe un instrument pentru confruntare și competiție de imagine. După ieșirea de la guvernare a USR, Timișoara nu se poate aștepta la susținere și pace politică.

Ce spune publicul

Institutul Intercultural din Timișoara a elaborat recent un studiu privind impactul proiectului Capitală Europeană a Culturii asupra regiunii de vest. Analiza semnată de Călin Rus și Bogdan Nadolu s-a realizat în noiembrie 2021 pe baza unui chestionar online la care au răspuns 815 persoane din Timișoara și din câteva localități limitrofe.

Conferința de presă pe tema Capitalei Europene a Culturii.
Conferința de presă pe tema Capitalei Europene a Culturii.

O constatare confirmată de experiența CCE timp de peste trei decenii este că monitorizarea impactului și evaluările Comisiei Europene s-au concentrat pe date cantitative, pe număr de evenimente, de participanți, de resurse alocate, dimensiunea europeană fiind neglijată în evaluare.

Timișoara a folosit ca argument în câștigarea titlului diversitatea, multiculturalismul și capacitatea culturii de „a lumina” orașul. Cele 13 întrebări ale chestionarului au relevat atașamentul timișorenilor față de valorile europene, 59,1% considerând importantă identitatea europeană, la egalitate aproape cu identitatea de „timișorean” (58,1%), însă inferioară identității naționale de „român” considerată definitorie (66,8%).

Aproape 60% dintre cei întrebați văd util programul Timișoara CCE-2023 pentru dezvoltarea orașului, însă numai 50% cred că orașul este pregătit.

Bastionul Theresia din Timișoara văzut de sus, o zonă culturală nevalorificată.
Bastionul Theresia din Timișoara văzut de sus, o zonă culturală nevalorificată.

Cuvintele-cheie prin care sunt exprimate opiniile despre stadiul actual al proiectului oscilează între cele negative „eșec”, „dezamăgire”, „nimic” și cele pozitive ca „promovare”, „turism”, „dezvoltare”, „clădiri”. Dezvoltarea infrastructurii culturale deficitare merge încet, iar sentimentul că nimic nu va fi gata până în 2023 alimentează dezamăgirea.

Multiplexity, Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment se află în faza de licitație pentru execuție, cinematografele și centrele culturale de cartier se află în lucru în diferite faze, infrastructura și promovarea turistică sunt abia la început. Timișoarei îi lipsesc ghidurile, albumele, obiectele de promovare.

Anexele studiului conțin 20 de pagini de opinii libere care nu scutesc nici administrația orașului, nici clasa politică sau managementul asociației de critici aspre. Cei care spun că Timișoara nu este pregătită să onoreze titlul la standarde înalte, reproșează „organizarea haotică”, scandalul permanent din jurul proiectului, „incompetența”, „orgoliile prostești” ale politicienilor, lipsa de transparență și de promovare.

Scandalul a existat și a presupus inclusiv acuzații de corupție, de conflict de interese referitor la membrii străini ai board-ului și de cheltuieli nejustificate care ar trebui supuse auditului. Similitudinile cu scandalul de la desemnarea orașului Chemnitz au accentuat neîncrederea.

Orașul este „murdar”, clădirile istorice au rămas nerenovate, un muzeu e închis de un deceniu, spun respondenții. „Centrul Timișoarei arată cel puțin deplorabil. Zona Operei este este plină de magazine cu aspect ieftin”, notează un cetățean. Iar supărarea oamenilor pe criza termoficării, care a lăsat mii de timișoreni fără căldură timp de trei zile, este exprimată în defavoarea edililor foști și actuali.

Promovarea Capitalei Europene a Culturii cu sloganul „Luminează orașul prin tine!”.
Promovarea Capitalei Europene a Culturii cu sloganul „Luminează orașul prin tine!”.

„Totul pare o bătaie surdă între factorii de decizie implicați. Nu am văzut niciun plan coerent pe care să-l asume toți”, scrie un intervievat, iar altul, la fel de exigent, notează: „Traficul, stadiul de renovare a clădirilor istorice, spațiile verzi cât și curățenia din zonele importante nu sunt încă la nivelul normelor europene”.

Optimiștii văd că Timișoara se poate baza pe atuurile sale:„Oraș universitar, populație multietnică, proximitatea autostrăzii, Mica Vienă, Revoluția din 1989, existența a trei teatre, român, maghiar, german”. „Timișoara este deja un oraș plin de cultură și culturi, care se împletesc foarte bine”, arată un alt participant la studiu. Totuși, așteptările mari ale publicului timișorean și românesc încă nu s-au întâlnit cu acțiunea pe măsură.

Timișoara a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii-2021 în 2016 după o competiție cu 11 orașe din România. Pe lista scurtă au mai rămas Cluj, Baia Mare și București.
Pandemia a determinat amânarea evenimentului cu doi ani, pentru 2023. Decizia a fost votată în Parlamentul European în 30 octombrie 2020.
Sloganul proiectului este „Luminează orașul prin tine!”
Timișoara va celebra titlul împreună cu orașele Veszprém din Ungaria și Elefsina din Grecia desemnate pentru 2023.
  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG