La o primă vedere, activitatea tinerilor parlamentari la aproximativ un an și jumătate de la constituirea noului Parlament este impresionantă: zeci și chiar sute de proiecte de lege inițiate, frecvente luări de cuvânt și declarații politice, unele chiar foarte vehemente.
Majoritatea proiectelor inițiate sunt însă unele pentru care tinerii parlamentari doar și-au pus semnătura de susținere, adeseori în bloc, alături de colegii de partid.
Iar declarațiile politice, oricât de tăioase ar fi, sunt mai degrabă instrumente de portofoliu și de promovare, iar efectul lor în spectrul politic, e cel mai adesea minim.
E însă o cutumă parlamentară, valabilă și în cazul demnitarilor cu vechime.
Mult mai relevantă este munca din comisiile parlamentare, însă puțini dintre cei foarte tineri au funcții importante în acestea. Funcția de vicepreședinte în Comisia de Tehnologia Informației și Comunicațiilor, ocupată de deputatul PSD de Bistrița-Năsăud, Bogdan Gruia Ivan (31 de ani) e mai degrabă excepția.
„Funcțiile importante, cel puțin pe Parlament, sunt în continuare cam la greii partidului. Mai degrabă o bună parte din tinerii din structurile politice sunt 'infuzați' cu felul de a face lucrurile, de a face politică dat de partidele în sine, cultura organizațională se impregnează și asupra acestora”, spune Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens, specializat în proiecte civice, dar și de monitorizare politică.
Sunt totuși și proiecte devenite legi, ieșite, măcar parțial, „din pixul” tinerilor parlamentari, în special pe teme specifice generației lor: digitalizare, risipă alimentară, intrare gratuită la bibliotecile universitare pentru studenți, etc.
Atunci când susținuți de „greii” partidului din care fac parte, dar și de majoritatea parlamentară, tinerii pot sta în spatele unor inițiative mai importante, precum anularea amenzilor pentru necompletarea formularului digital (PLF).
Cum sunt distribuiți cei 14 (foarte) tineri parlamentari
Un număr de 14 parlamentari din actualul legislativ sunt născuți după 1990, adică au avut maxim 30 de ani la intrarea în Parlament, arată o analiză realizată de Europa Liberă.
Toți sunt deputați, în condițiile în care vârsta minimă pentru un loc de senator este de 33 de ani.
Cel mai tânăr dintre ei este Călin Balabașiuc (26 de ani), ales parlamentar pe listele AUR la doar 24 de ani.
Cei mai mulți tineri parlamentari îi are USR - opt, urmat de PSD - 3, AUR - 2 și PNL - 1.
USR are și cea mai scăzută medie a parlamentarilor, 41 de ani, față de 47, respectiv 48 de ani în cazul celorlalte formațiuni politice, potrivit unei analize Funky Citizens.
„Am stat sute de ore pe 'Legea care va revoluționa administrația'”
Avocata Diana Buzoianu (28 de ani), deputat USR, este lider între tinerii parlamentari la capitolul proiecte inițiate: 165, din care 18 promulgate legi, potrivit agendei de pe site-ul Camerei Deputaților.
Dacă pentru cele mai multe doar și-a exprimat susținerea, prin semnătură, sunt și câteva proiecte inițiate de ea însăși, sau la care a fost co-inițiatoare, a explicat deputatul pentru Europa Liberă.
Cel mai elocvent exemplu este cel al Legii schimbului de date între sisteme informatice şi crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate, aprobată în regim de urgență de Camera Deputaților în 29 iunie și promulgată în 20 iulie de președintele Klaus Iohannis.
Actul normativ, care transpune un jalon asumat de România în PNRR, va obliga instituțiile publice să asigure accesul uneia la datele alteia, inclusiv în format digital, astfel încât cetățeanul să nu mai fie nevoit să meargă cu adeverințe și documente de la un ghișeu la altul.
Legea a fost inițiată de parlamentari din tânăra generație de la PNL, PSD, USR și chiar AUR, coordonatorul inițiativei fiind liberalul Sabin Sărmaș - președintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.
După aprobarea proiectului în Camera Deputaților, acesta prezenta viitoarea Lege drept una dintre cele care „revoluţionează societatea” și care „va reforma sistemic relația administrației cu cetățeanul”.
„În 2023 nu va mai exista nicio scuză pentru ca românii să se ducă cu hârtii la ghişeu şi la cozi”, spunea și Diana Buzoianu, după votarea proiectului.
„Pe legea interoperabilității am petrecut niște sute de ore, este practic o lege scrisă de mine și de Sabin Sărmaș. Este un proiect din PNRR, care are potențial să schimbe partea de digitalizare în administrația locală, dar și centrală”, a spus Diana Buzoianu pentru Europa Liberă.
Faptul că parcursul proiectului s-a derulat în cea mai mare parte după destrămarea Coaliției PNL - USR nu a constituit un impediment, a explicat ea.
Deputatul spune că sunt și alte proiecte în care tinerii din diferite formațiuni colaborează.
Buzoianu a inițiat de altfel un alt proiect de lege, în analiza comisiilor parlamentare, pentru reducerea risipei alimentare.
Tema este una de actualitate la nivel european, în condițiile în care 17% din alimente ar fi irosite, la nivel global, potrivit datelor ONU. În Europa se aruncă aproape 180 de kilograme de hrană pe cap de locuitor, iar în România 70 kg / cap de locuitor, arată deputatul în expunerea de motive.
Diana Buzoianu a format grupul de lucru și a atras între susținători reprezentanții Coaliției de guvernare. Pe lângă Buzoianu, ceilalți trei inițiatori sunt câte un deputat de la PSD, PNL și UDMR. Aproximativ 160 de parlamentari, de la majoritatea formațiunilor politice, au semnat inițiativa.
Tânăra parlamentară a mai inițiat de asemenea, în vremea când USR era încă în Coaliția de guvernare, și Legea nomazilor digitali, publicată în Monitorul Oficial din ianurie 2022.
Documentul definește termenul de nomad digital și le conferă cetățenilor angajați la companii din altă țară dreptul de a munci de la distanță și din România. Actul legislativ introduce însă și minime condiții în acest sens.
Mirată de procentul mic de femei din Parlament
Diana Buzoianu a mai spus pentru Europa Liberă când a devenit deputat de numărul mic al femeilor parlamentar.
„Fiind obișnuită cu atmosfera și standardele de tip corporație, m-a izbit de asemenea modul diferit în care funcționează lucrurile. Mi-aș dori de asemenea să funcționeze altfel dezbaterile dinaintea proiectelor votate. Într-o zi dezbatem și în cealaltă votăm, pe bandă rulantă, ori cred că dezbaterea ar trebui să fie legată și temporal de proiectul pe care urmează să îl votezi”, a menționat tânăra parlamentar.
Ea spune că în prima sesiunea parlamentară la care a luat parte a remarcat că agenda era acoperită în mare parte de aprobarea unor Ordonanțe de Urgență, emise deja de Guvern.
Tinerii reușesc să aducă în dezbatere totuși teme actuale pentru societate și să se coalizeze în primul rând în funcție de beneficiile unei inițiative și nu de apartenența politică.
Abonamente gratuite pentru studenți la BCU
O altă lege venită tot dinspre generația foarte tânără de parlamentari este cea a acordării gratuității studenților pentru accesarea serviciilor Bibliotecilor Centrale Universitare (BCU) din țară, mai exact din București, Cluj, Timișoara și Iași.
Inițiatorul legii, în aprilie 2021, a fost deputatul USR Plus Filip Havârneanu (28 de ani) licențiat și absolvent de master în Litere.
Tânărul deputat s-a remarcat în ultima jumătate de an prin vizitele sale numeroase în Ucraina, dar de-a lungul parcursului său politic a fost și în centrul unor momente controversate. Primul a fost legat de susținerea de care a avut parte pentru a deveni președintele filialele municipale USR Iași, la doar 24 de ani.
Cel de-al doilea a avut în centru o declarație politică, susținută la începutul ședinței de plen din primăvara acestui an.
În privința gratuității la BCU-uri, demersul său a constat în modificarea literei b din articolul 202 al Legii Educației din 2011, care stipulează o serie de gratuități aferente activității didactice de care beneficiază studenții.
Practic sintagma care conferă acces gratuit la principalele cărți științifice și de specialitate a fost completată cu „inclusiv prin accesul la bibliotecile universitare și bibliotecile centrale universitare”.
Tarifele celor patru BCU-uri din țară oscilau între 25 și 40 de lei pentru eliberarea permisului de bibliotecă, respectiv între 10 lei - 35 de lei pentru viza anuală.
Deși inițial deputatul anunțase că legea va intra în vigoare imediat, ea produce efecte doar din anul universitar care începe în toamnă.
Havârneanu a precizat pentru Europa Liberă că a inițiat alte aproape 10 proiecte de lege. Unul dintre cele la care a ținut cel mai mult a vizat transparentizarea ședințelor de consilii locale și județene, dar în cele din urmă proiectul a picat.
„Ceream practic să poată fi filmate aceste ședințe, am fost în diverse ședințe, inclusiv din rural, în principal acolo este problema, e dezastru ce se întâmplă, unii primari își bat joc, indiferent de cum se votează trec rezultatul cum vor, agresează consilieri și am încercat să reglăm asta”. Spune că a va redepune o nouă formă a proiectului,
„Doar USR-ul părea să își dorească proiectul ăsta. Acum am mai vorbit și cu alți politicieni, care sunt mai influenți, am promisiunea unora, dar în politică știți cum e”.
„Simt uneori o formă de bullying, chiar și pe teme specifice nouă, tinerilor”
La cei 28 de ani ai săi, Havârneanu spune că se simte privit de sus de unii dintre colegii mai experimentați din Parlament.
„Întotdeauna se spune că 'vrem să vină tinerii', că noi suntem schimbarea, dar uitați că suntem aici și nu suntem băgați în seamă așa cum ar trebui. Este o formă de bullying pe care mă așteptam să o văd doar la școală, dar din păcate o văd și aici”, a spus el.
„De prea multe ori am auzit și în comisii și în Parlament 'ești prea tânăr, nu ai încă experiență'. Adică se cere totuși să vină un tânăr și când vine i se spune că nu are experiență. Se întâmplă mult prea des și chiar pe unele subiecte care sunt zona noastră, a tinerilor”.
El a exemplificat că un alt proiect inițiat, de suspendare a fondului clasei și fondului școlii, la care colegii deputați i-ar fi explicat, în Comisia de Învățământ, că nu ar mai exista de zeci de ani această practică.
„Eu chiar mai țin legătura cu studenți, elevi, merg să le vorbesc unora, știu care sunt problemele și sunt șocat să văd cât de detașați sunt unii de realitate”.
Havârneanu este încrezător totuși că tinerii pot aduce, în timp, o schimbare în bine.
„Tinerii vin cu creativitatea și cu dorința de schimbarea, dar avem într-adevăr nevoie și de răbdare și bineînțeles și de experiența celor mai mari ca noi. Dar e nevoie de respect din partea ambelor părți”, a conchis el, mărturisind că și-ar dori ca generația tânără să aibă o proporție asemănătoare celei din USR-Plus și în alte formațiuni.
În privința numeroaselor sale peripluri în Ucraina, în Kiev, Odesa, dar și în puncte critice precum Bucea sau Irpin, Havârneanu spune că a făcut și va continua să facă astfel de vizite din solidaritate și pentru a intermedia ajutorul acordat Ucrainei.
Pe de altă parte, nu este singurul parlamentar al formațiunii care a luat drumul Ucrainei. Diana Stoica, de asemenea o "reprezentantă" a tinerei generații de deputați și Vlad Gheorghe au fost în Kiev, Irpin și Bucea în cadrul inițiativelor derulate de rețeaua europeană United 4 Ukraine, formată din parlamentari și europarlamentari.
Sprijin din partea colegilor experimentați
Una dintre inițiativele de lege cu impact major este cea a deputatului PSD de Suceava, Gheorghe Șoldan (31 de ani): anularea amenzilor pentru necompletarea formularului digital PLF, la intrarea în țară a românilor, la sfârșitul anului trecut.
Gheorghe Șoldan a fost în fapt co-inițiator al legii, alături de un veteran al Parlamentului, Eugen Bejinariu, la al cincilea mandat de deputat.
„Știm cu toții scandalurile care au fost atunci, cu formularul digital. Am vorbit cu mulți oameni din Suceava, care mi-au spus că au completat formularul dar nu s-a înregistrat dintr-o eroare informatică și totuși s-au trezit cu amendă acasă”, a spus Gheorghe Șoldan pentru Europa Liberă.
Legea a fost publicată la mijlocul săptămânii trecute în Monitorul Oficial. Aproape 150.000 de amenzi, în valoare de peste 360 de milioane de lei au fost aplicate între 25.12.2021 și 31.01.2022, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății la solicitarea Hotnews.
Suma amenzii a fost inițial între 2.000 și 3.000 de lei, fiind redusă în luna februarie, tocmai pe fondul disputelor din spațiul public, la 500 de lei, începând cu luna februarie.
Europa Liberă a prezentat la acea vreme faptul că ajunseseră să fie amendați și piloți sau însoțitoare de zbor.
Legea de anulare a amenzilor a fost publicată în Monitorul Oficial la mijlocul săptămânii trecute. Cei care au achitat sumele și le pot recupera prin depunerea unei cereri în maxim 90 de zile de la publicarea ordinului Ministerului Dezvoltării.
„Toate inițiativele se discută mai întâi la grupul parlamentar, cu liderii partidului; dacă este o inițiativă bună, sunt specialiști acolo care iau decizii și ne susțin anumite inițiative. Procesul legislativ este însă unul lung, dar ca tineri suntem susținuți la nivelul conducerii formațiunii”, a adăugat parlamentarul.
Chiar dacă refuză să considere apartenența la o formațiune de la putere drept cheie pentru reușita unor inițiative, legea de anulare a amenzilor pentru formularul digital dezvăluie de fapt și mecanismul puterii.
Un proiect similar a fost depus la începutul anului de către deputații USR Stelian Ion și Silviu Dehelean, dar în timp ce inițiativa respectivă a intrat în stand-by, în iunie deputații au votat proiectul inițiat de colegii lor din PSD.
„Nu mi-am propus să ajung tânăr parlamentar!”
Absolvent de Studii Economice și cu experiență în finanțe și vânzări, Șoldan este unul din cei care au activat în structurile de tineri ale formațiunii politice încă de foarte tânăr. A fost președinte al Ligii Elevilor din PSD Suceava, apoi a condus Liga Studenților din aceeași formațiune.
„Totul a început mai mult ca o joacă, mă chemase și pe mine cineva la Liga Elevilor, a început să îmi placă, până ce politica a devenit cumva parte din viața mea. Nu mi-am propus niciodată să devin tânăr parlamentar și le spun și colegilor (și mai tineri, n.red.) că trebuie să ia lucrurile treptat”, a spus el.
Șoldan a arătat că a mai fost co-inițiator direct și la alte două proiecte de lege, de reducere a TVA-ului la lemne la foc de la 19% la 5%, intrată în vigoare în decembrie anul trecut, respectiv cel de creștere a alocației de hrană în spitale.
Cu proiectele în Comisii
Absolventă de Drept la Universitatea Româno-Americană, cu experiență mare în sectorul ONG, Diana Stoica (31 dea ani) este secretar al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților și vicelider al grupului parlamentar USR-Plus.
Nu are încă proiecte legislative care să se fi transformat în lege - „circuitul legislativ este anevoios, iar pe de altă parte noi ne-am propus reforme reale” - dar sunt două aflate în circuitul Comisiilor, cu privire la parcursul cărora este încrezătoare.
Primul, intitulat generic este intitulat generic 'Fără pedofilie la Primărie', „își propune să interzică tuturor oamenilor care au fost condamnați pentru infracțiuni grave împotriva minorilor să mai ocupe funcții publice, fie că vorbim de primării, consilii, parlamentari” și a fost inițiat alături de deputatul Cătălin Teniță.
Cel de-al doilea își propune să corecteze disfuncționalitățile care apar periodic în asigurarea unor tipuri de medicamente pentru bolnavii cronici.
„Ne propunem să stimulăm producția de medicamente locale, prin scutirea de taxă claw-back pentru producătorii locali până la un anumit nivele, deduceri de taxe, exceptarea de la plata taxelor pentru medicamente care sunt deosebit de importante. Ar trebui să avem și o listă de medicamente cu risc de discontinuitate”, a explicat ea.
Un al treilea proiect în lucru, inițiat alături de parlamentarul Oana Murariu, vizează asigurarea unui acces mai ușor al persoanelor afectate mental de pandemie la consiliere psihologică.
„Am muncit imediat după facultate, dar sunt colegi care nu au performat înainte de politică!”
Diana Stoica spune că una din cele mai mari dezamăgiri trăită ca tânăr parlamentar este atitudinea unora dintre colegi.
„Eu una am muncit de mică, imediat după absolvirea facultății, am avut parte de educație, m-am implicat în proiecte de impact, dar sunt mulți colegi parlamentari care nu au reușit să performeze înainte de politică și care toată viața au ocupat sinecuri și acum au ajuns parlamentari”, a spus ea.
„Mi-ar plăcea să îi văd mai activi, mai demni, că nu mai susțin cauze și inițiative nocive doar pentru că asta e linia de partid. Să aibă mai multă independență în gândire și să nu mai voteze lucruri care sunt în defavoarea românilor, asta nu știu dacă ține de vârstă”, a adăugat parlamentarul.
Tânăra deputat a subliniat pe de altă parte că trecerea USR-Plus în opoziție nu a influențat atât de mult parcursul unor proiecte de Lege, întrucât proiectele formațiunii nu ar fi fost suficient susținute nici în Coaliția cu PNL.
„Nu s-a dorit reformă, am vrut asta în Sănătate, iar unele proiecte sunt la fel de nesusținute și acum. De exemplu, legat de proiectul 'Fără pedofilie la Primărie' nu mi-am închipuit că ar fi vreun parlamentar care ar accepta așa ceva, dar uitați cum acest proiect trenează”.
Cel mai tânăr parlamentar
Cel mai tânăr parlamentar în prezent este deputatul AUR de Călărași, Călin Balabașciuc (26 de ani), intrat în Parlament la doar 24 de ani.
Este membru în comisiile parlamentare de Transporturi, Sport și secretar în Comisia Permanentă de Prietenie Româno-Ucraineană.
A semnat pentru 47 de propuneri legislative, din care una a fost transformată în lege. Este vorba de un proiect de modificare a Legii Educației, pentru actualizarea cuantumului burselor acordate pentru 4.900 de studenți români de pretudindeni - persoane care locuiesc în afara țării dar sunt înscrise la facultăți din România.
Asta în condițiile în care formațiunea din care face parte este în Opoziție.
Tânărul parlamentar a candidat în 2020 alături de tatăl său, unul în Călărași, celălalt în Suceava, însă doar fiul a reușit să intre în parlament, potrivit ziare.com. Europa Liberă nu a reușit să îl contacteze pe tânărul parlamentar.
Lider de grup PNL: Mixul de tineri și oameni cu experiență e soluția optimă
Nici singurul deputat din PNL din grupul celor 14 născuți după 1990, Alexandru Popa (32 de ani) nu a putut fi contactat de Europa Liberă.
În schimb, liderul grupului deputaților PNL, Gabriel Andronache, ne-a declarat că tinerii pot aduce o infuzie necesară de prospețime în politică, dar o clasă politică în care media de vârstă ar fi sub 35 de ani ar fi cel mai probabil ineficientă.
„În primii ani abia înțelegi mecanismul de funcționare al Parlamentului și parcursul legislativ”, a punctat parlamentarul, aflat la al patrulea mandat.
Liderul grupului de deputați PNL a oferit mai multe exemple de parlamentari ai formațiunii care au venit dinspre noua generație de politicieni. Asta chiar dacă împinge media de vârstă înspre cea universală, de 35 de ani, sau chiar mai încolo.
„Există un suflu nou, pentru că există teme pe care le aduc colegii veniți din structurile de tineret, tineri. Sunt cel puțin 2 sau 3 astfel de teme, de la digitalizare, unde Sebastian Burduja, Eugen Tuță, sau Sabin Sărmaș au fost foarte implicați, până la reglementarea e-sport-ului, proiect inițiat de colegul Ionel Ignat, domeniu despre care eu unul nu știam mai nimic”.
De asemenea, Ionuț Banciu (42 de ani) a inițiat, în martie 2021, Legea prin care protecția mediului devine materie de studiu inclusiv în învățământul primar, din anul școlar 2023.
Deputatul arădean Glad Aurel Varga (36 de ani) este la rându-i inițiatorul Legii care extinde zonele în care pot fi realizate investiții în energie regenerabilă. Proiectul a fost promulgat recent de președintele Klaus Iohannis.
Gabriel Andronache spune că fezabilitatea unei inițiative este mult mai importantă decât atragerea susținerii liderilor formațiunii pentru un tânăr parlamentar.
„În măsura în care ideile sunt foarte bune și există și perseverența necesară, se ajunge la a se împlini dorința respectivă. Din perspectivă personală, cred că îmbinarea experienței cu tinerețea este criteriul cel mai bun”, a conchis el.
Președinte Funky Citizens: Tinerii aduc pe agendă teme actuale, dar temele majore le revin tot „greilor”
Tinerii deputați reușesc să impună pe agenda parlamentară teme de nișă, de altfel foarte actuale - digitalizarea, risipa alimentară - dar care nu reprezintă teme de dispute politice la nivelul „greilor” din partide, spune Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens, care promovează implicarea civică a cetățenilor.
„E un fel de 'hai, ia jucați-vă voi aici la masa copiilor, ca la petreceri, cu temele voastre, digitalizare, Internet, că voi vă știți cu astea și subiectele grele, de finanțe, legislația muncii, pensii, temele grele, rămân în continuare la 'masa adulților'”, explică Elena Calistru.
Asociația realizează analize periodice ale sesiunilor parlamentare și coordonează portalul de fact-checking factual.ro, care monitorizează declarațiile politicienilor și corespondentul acestora cu realitatea.
Inițiativele legislative lansate de către parlamentarii tineri vin cel mai adesea la pachet cu disponibilitate mai mare de a coopera cu colegi parlamentari din alte formațiuni sau tabere politice.
„Am făcut o dezbatere pe contractare deschisă și digitalizare, cu invitați din rândul tinerilor parlamentai din USR, PNL și PSD. A existat deschidere pe subiect și nu am observat acea atitudine că 'dacă nu vine ăla, nu vin eu, că vreau să am și maternitate și paternitate pe un subiect'”, a spus Calistru.
Tendința de colaborare transpartinică este una care merită urmărită în continuare.
„Mi se pare că e un început de tendință occidentală. Adică în momentul când pe un subiect comun ai oameni din foarte multe forțe politice lucrând împreună, deja e ok”.
Per ansamblu, impactul noiii generații de parlamentari care au maxim 30-32 de ani rămâne totuși marginal, subliniază Elena Calistru.
„Funcțiile importante, cel puțin pe Parlament, sunt în continuare cam la greii partidului. Mai degrabă o bună parte din tinerii din structurile politice sunt 'infuzați' cu felul de a face lucrurile, de a face politică dat de partidele în sine, cultura organizațională se impregnează și asupra acestora”.
Asta se vede și în urmarea exemplului de emitere de declarații politice, în plen sau în scris, care în fapt nu ajung să aibă un impact.
Ea a arătat că de altfel tinerețea în sine nu reprezintă un indicator pentru competență.
Faptul că unii tineri vin cu CV-uri mai atrăgătoare, universități de prestigiu, colaborări internaționale sau experiență în corporații, poate fi doar o consecință a faptului că generațiile mai vechi nu au avut aceleași oportunități de mobilitate.
Cine sunt cei mai tineri deputați din Parlament
Cei 14 tineri deputați, născuți nu mai devreme de 1990, sunt următorii:
- USR-Plus: Diana Anda Buzoianu (28 de ani), USR-Plus București, Filip Havârneanu (28), Iași; SImona-Geanina-Daniela Tulbure (30), diaspora; Andrei Lupu (30), Prahova; Diana Stoica (31), București, Adrian Giurgiu (31), Mureș, Ștefan Iulian Lorincs (31), diaspora; Cristian Brian (32), Maramureș.
- PSD: Iulian Badea (28), PSD Dolj; Bogdan Gruia Ivan (31), Bistrița-Năsăud; Gheorghe Șoldan (31), Suceava.
- AUR: Călin Balabașciuc (26), AUR Călărași; Darius Pop (28), Maramureș;
- PNL: Alexandru Popa (32), Brăila.
