Cu toate acestea, Zelenski a adăugat că adoptarea unui statut neutru va trebui să fie aprobată printr-un referendum și susținută de către părțile terțe.
„Garanțiile de securitate sunt o necesitate”, a declarat acesta, citat de BBC. Președintele Ucrainei a punctat că prioritățile următoarei runde de negocieri (care au loc săptămâna aceasta în Turcia) sunt să asigure suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei.
„Scopul nostru clar este pacea și întoarcerea la o viață normală la noi în țară cât mai curând posibil”, a spus Zelenski, respingând, în schimb, cererea Rusiei de demilitarizare a Ucrainei.
Procesul de neutralitate este însă o opțiune complicată pentru Ucraina, în mare parte întrucât aceasta nu poate să se alăture NATO și nu își poate decide singură apartenența la o alianță militară ce o poate proteja față de un potențial agresor, precum Rusia, explică specialiștii.
În mod crucial, o viitoare ordine a securității naționale a Ucrainei bazată pe principiul neutralității contrazice un amendament al Constituției țării, introdus în 2019. Acesta menționează aderarea la Uniunea Europeană și NATO ca fiind obiective strategice pentru țară.
Dimitar Bechev, profesor la Oxford School of Global and Area Studies (Școala Oxford de Studii Globale și Teritoriale) spune că felul în care Putin și Zelenski înțeleg neutralitatea poate diferi.
„Pentru Putin, cel mai probabil neutralitatea înseamnă și demilitarizare. Or, Ucraina dorește să-și păstreze capacitățile militare și intenționează să continue să coopereze cu NATO, inclusiv în ceea ce privește modernizarea armatei”, a punctat Bechev.
În perspectiva sa, principala problemă nu este neutralitatea, ci suveranitatea țării.
„Ucraina nu va face parte din NATO. Va exista un tratat în conformitate cu memorandumul de la Budapesta din 1994 cu Ucraina, țările europene importante alături de Rusia și eventual Turcia în rolul de co-semnatari”, a explicat acesta pentru Europa Liberă.
Memorandumul de la Budapesta (1994)
În decembrie 1994, Rusia, Ucraina, Statele Unite și Marea Britanie au semnat Memorandumul de la Budapesta, ce garanta respectarea granițelor post-sovietice ale Ucrainei atâta timp cât aceasta se angaja să renunțe la armamentul său nuclear.
Problema Flotei Mării Negre, deținute de Rusia, era rezolvată prin semnarea unui contract de închiriere a facilităților portuare din Sevastopol/Crimeea, prin care Moscova își putea menține în continuare o prezență navală în regiune.
Odată cu semnarea Tratatului de prietenie, cooperare și parteneriat între Rusia și Ucraina, Crimeea era recunoscută ca parte din teritoriul ucrainean.
„Punctul de blocare nu este neutralitatea, ci problemele legate de suveranitate. Mai exact, cum ar încadra un viitor tratat statutul legal al peninsulei Crimeea și al Donbasului, care cel mai probabil vor organiza un referendum pentru aderarea la Rusia în următoarele săptămâni și luni”, a continuat Bechev.
În trecut, experții consultați de Europa Liberă spuneau că neutralitatea nu garantează pe deplin securitatea Ucrainei. Gustav Gressel, Senior Fellow la Consiliul European de Relații Externe, transmitea că situația geopolitică a țării este diferită față de cea a celorlalte state UE care nu au aderat la NATO, precum Suedia și Finlanda.
Finlanda și-a declarat neutralitatea după ce alternativa acesteia ar fi fost să semneze un acord de cooperare cu Uniunea Sovietică. Finlandezii au privit atunci către Cehoslovacia, un stat ocupat de sovietici și care a fost nevoit să semneze un acord de cooperare cu U.R.S.S., ducând în final la instaurarea conducerii comuniste la Praga.
Neutralitatea a fost, însă, posibilă, atâta timp cât și Suedia rămânea neutră, fapt ce s-a și întâmplat pentru a crea o zonă tampon între NATO și Uniunea Sovietică.
„Ucraina nu are un echivalent al Suediei la Vest. Aceasta se află la granița dintre NATO (România, Polonia, Slovacia și Ungaria) la Vest și Rusia la Est”, afirma expertul. „Nu există o astfel de dinamică a securității scandinave ce i-ar permite Ucrainei să devină neutră”.
„Neutralitatea nu va exclude cooperarea cu NATO. Numai articolul 5 nu se va aplica. Dar da, Finlanda și Suedia se vor apropia mai mult de NATO – poate vor deveni chiar state membre. În special Finlanda”, a completat Bechev.
Mobilizarea civililor ucraineni împotriva invaziei ordonate de Vladimir Putin
Cât despre integritatea teritorială a țării, Dimitar Bechev spune că declararea neutralității nu va putea preveni anexarea teritoriilor contestate de Rusia.
„Anexarea va avea loc chiar dacă neutralitatea este în acord. Statutul neutru nu este controversat, NATO nu primi Ucraina cu siguranță. Problemele teritoriale sunt cele mai anevoioase, inclusiv ideea demilitarizării”, a transmis Bechev.
Retorica Kremlinului față de protejarea minorității ruse din Ucraina este una falsă, adaugă acesta: în Ucraina nu a avut loc vreodată un genocid împotriva populației de ruși și nu există dovezi în acest sens, dar ea e invocată de Putin ca argument pentru anexarea teritoriilor.
O altă propunere făcută de Rusia ar fi un acord ce le-ar oferi Donețkului și Luhanskului statutul de regiuni autonome.
Autonomia acestora ar duce la o federalizare treptată a Ucrainei, unde fiecare regiune cu acest statut ar putea pune capăt oricărei încercări a Kievului de a adera la Uniunea Europeană, adaugă expertul.
